Printre cele mai notabile decizii se află prorogarea termenului de aplicare a e-Factura pentru anumite categorii și renunțarea la înființarea structurilor antifraudă teritoriale județene.

Agricultorii persoane fizice și institutele culturale străine, exceptate temporar de la e-Factura

Potrivit noilor reglementări, două categorii importante vor fi exceptate de la utilizarea obligatorie a sistemului e-Factura până la data de 1 octombrie 2025. Este vorba despre agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori și institutele sau centrele culturale ale altor state care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Guvernul a justificat această decizie prin faptul că, în prezent, cerințele tehnice ale sistemului nu permit acestor entități să respecte normele în vigoare.

Amintim  faptul că, începând cu 1 ianuarie 2025, sistemul RO e-Factura devine obligatoriu pentru toate facturile emise către persoane fizice, extinzând semnificativ aria de aplicare față de reglementările actuale. De menționat este și faptul că identificarea persoanelor fizice prin codul numeric personal (CNP) va rămâne opțională, ceea ce înseamnă că firmele nu vor fi obligate să includă această informație în raportările către ANAF.

Totodată, facturile simplificate — des utilizate în special de operatori precum firmele de ride-sharing și taximetrie — vor trebui, la rândul lor, raportate în sistemul e-Factura, chiar dacă valoarea acestora este sub pragul de 100 de euro. Excepție vor face titularii voucherelor de vacanță, care nu vor avea obligația de a folosi sistemul, chiar dacă raportarea B2C va deveni generalizată.

ANAF păstrează structura regională: județele rămân fără antifraudă locală

În același timp, Guvernul a decis să nu mai operaționalizeze structurile antifraudă județene, așa cum era planificat pentru 1 iulie 2025. Direcția Generală Antifraudă Fiscală își va păstra organizarea actuală, cu structuri teritoriale doar la nivel regional. Măsura este motivată de nevoia de coordonare strategică și de reducere a cheltuielilor administrative suplimentare, care ar fi fost generate de extinderea rețelei antifraudă la nivel județean.

Executivul a subliniat că menținerea structurii existente va contribui la prevenirea fragmentării decizionale și la evitarea unor evaluări locale care nu ar ține cont de o analiză de risc unitară, la nivel național. În plus, s-au avut în vedere și considerente legate de cheltuielile bugetare, evitându-se astfel înființarea unor posturi noi de conducere și execuție.

Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc un echilibru între modernizarea sistemului fiscal și adaptarea etapizată a diferitelor categorii de contribuabili, în funcție de capacitatea lor reală de conformare.