Isărescu: „Dacă vrei să omori o instituţie, o încarci cu multe funcţii”
În cadrul lansării volumelor din Colecția BNR, guvernatorul Mugur Isărescu a comentat provocările cu care s-au confruntat băncile centrale după criza financiară globală, subliniind că extinderea excesivă a atribuțiilor acestora a dus adesea la pierderea clarității misiunii de bază.
„Autorul cărţii („Logica libertăţii. Reflecţii şi replici”, de Michael Polany) e cunoscut, publică des, cartea este citibilă, chiar plăcută la lectură (…) Eu, ca să mă aflu treabă, dar ca să spun şi eu ceva despre această carte, dacă vrei să omori o instituţie, o încarci cu multe funcţii. Şi cam asta s-a întâmplat după marea criză”, a declarat Isărescu.
Guvernatorul BNR a adăugat că după criza financiară globală, multe bănci centrale au fost împinse să preia noi responsabilități – de la supraveghere macroprudențială până la protecția consumatorilor sau stabilitatea financiară generală – în detrimentul rolului lor tradițional de control al inflației.
„N-am prea înţeles eu dacă autorul este favorabil la această supra-încărcare a băncilor centrale cu foarte multe funcţii (…) Şi la început era o uşoară blasfemie”, a spus guvernatorul, evocând dezbaterile care au urmat crizei din 2008.
Lecțiile lui Andrew Crockett și stabilitatea financiară
Mugur Isărescu a reamintit și una dintre ideile esențiale formulate de Andrew Crockett, primul director general al Băncii Reglementelor Internaționale (BIS), care a contestat concepția potrivit căreia menținerea inflației la un nivel scăzut asigură automat stabilitatea financiară.
„Andrew Crockett a venit cu acea formulă care a rămas celebră: inflaţia scăzută şi ţintirea inflaţiei nu aduc dividendele legate de stabilitatea financiară. Că aşa se credea: reducem inflaţia şi toate celelalte vin de la sine – şi creşterea economică, şi stabilitatea financiară”, a spus Isărescu.
El a rememorat că a fost martor direct al acelor dezbateri internaționale: „Ca veteran şi ca participant la dezbaterea respectivă, ştiu că i-au trebuit vreo 5-6 ani ca să răzbată pe ideea asta. A înfiinţat şi un muzeu al instabilităţii financiare (…)”, a adăugat guvernatorul BNR.
Reeditarea unei lucrări de referință: „Sistemul bănesc al leului și precursorii lui”
În cadrul aceluiași eveniment, Isărescu a vorbit și despre importanța reeditării lucrării profesorului Costin C. Kiriţescu, „Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui”, una dintre cele mai ample contribuții la studiul istoriei monetare românești.
„Cartea este o reeditare la noi. Prima oară a apărut tot în biblioteca Băncii Naţionale, acum vreo 20 ceva de ani, prin ’97 (…). Este un adevărat tratat de istorie economică şi monetară a teritoriilor româneşti. Nu cred că cineva mai are puterea să facă aşa ceva de unul singur. De fapt, şi el a apelat la colaboratori”, a afirmat guvernatorul.
Reeditarea acestei lucrări, a precizat el, face parte dintr-un efort mai amplu al BNR de a sprijini cercetarea și cultura economică românească, oferind generațiilor actuale de economiști și studenți acces la texte fundamentale.
Evenimentul Colecției BNR – reflecții economice și istorice
Evenimentul-dezbatere organizat de Banca Națională a României a reunit mai multe volume de referință din Colecția BNR, printre care:
„Logica libertăţii. Reflecţii şi replici” – Michael Polany
„Unicul jucător. Băncile centrale, instabilitatea şi evitarea următoarei crize” – Mohamed A. El-Erian
„Economia Băncilor Centrale” – Livio Stracca
„Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui” – Costin C. Kiriţescu
Prin aceste lucrări, BNR își propune să contribuie la dezbaterea publică despre viitorul instituțiilor financiare, despre responsabilitatea băncilor centrale într-o lume marcată de instabilitate și despre modul în care economia globală poate fi înțeleasă prin prisma experienței istorice.
