Gripa Constitutiei nu a contaminat economia UE

bugetare nu-si mai au sensul.Daca Guvernul roman si-ar construi strategia de politica externa strict pe baza informatiilor vehiculate de presa internationala, acum ar fi momentul sa se retraga din ceea ce unii numesc „aventura extinderii“. Lucrurile nu stau, totusi, chiar atat de tragic, iar viitorul UE nu este compromis, cel putin nu in acest moment.Singurul semn cu adevarat vizibil in plan economic al blocarii Constitutiei in Franta si Olanda ramane, deocamdata, devalorizarea cu ap

bugetare nu-si mai au sensul.Daca Guvernul roman si-ar construi strategia de politica externa strict pe baza informatiilor vehiculate de presa internationala, acum ar fi momentul sa se retraga din ceea ce unii numesc „aventura extinderii“. Lucrurile nu stau, totusi, chiar atat de tragic, iar viitorul UE nu este compromis, cel putin nu in acest moment.Singurul semn cu adevarat vizibil in plan economic al blocarii Constitutiei in Franta si Olanda ramane, deocamdata, devalorizarea cu aproape doua procente a monedei euro fata de dolarul american. Emotional, intamplarea a fost perceputa ca inceputul sfarsitului, semnal al prabusirii increderii investitorilor. Banca Centrala Europeana calmeaza insa spiritele, anuntand ca o devalorizare cu pana la 5% a euro fata de valutele principalilor parteneri comerciali internationali ar putea aduce, daca se mentine constanta cel putin un an, intre 0,5 si 0,9 procente in plus la produsul intern brut al Uniunii. Cresterea economica ar veni din directia exportatorilor, care, asa cum afirma economistul Asociatiei Camerelor Germane de Comert si Industrie, „se bucura de evolutia euro, chiar daca aceasta evolutie este o reflectare a unei tragedii din plan politic“. Asadar, pe termen mediu si lung, devalorizarea monedei nu da lovitura de gratie zonei euro, ci o ajuta. Cel de-al doilea palier considerat ca fiind foarte afectat – increderea investitorilor in economia UE, va supravietui la randul sau. „Nu prevad o modificare notabila a fluxului investitiilor directe in Uniunea Europeana fata de stadiul actual si nu intrevad un impact economic negativ“, considera Gabor Hunya. Analist senior in cadrul Institutului pentru Studii Economice Internationale din Viena, Hunya a analizat pentru cititorii nostri situatia si a ajuns la concluzia ca „ceea ce tine de economic in textul Constitutiei nu este nou, ci provine din Tratatul de la Nisa, acum in vigoare, deci nu se pune problema unor blocaje majore“. Pe de alta parte, Mihai Moia, cercetator in cadrul Institutului European din Romania, afirma ca „desi nu vor exista blocaje majore, investitorii ar putea fi descurajati de faptul ca, iata, Uniunea Europeana nu poate inca vorbi pe o singura voce, ceea ce ar putea insemna ca nu poate edifica o piata interna unica functionala, in cadrul careia capitalurile, forta de munca, produsele si serviciile sa circule liber“.Economia romaneasca este, deocamdata, doar spectatoare a intamplarilor din Uniunea Europeana, mai precis din zona euro. Cu toate acestea, guvernatorul Bancii Nationale este destul de pesimist in ceea ce priveste egalitatea de tratament de care vom avea parte in viitor. Mugur Isarescu spune ca indiferent de cat de prost ar merge economiile vechilor state membre, oricat de uriase ar fi datoriile si deficitele lor bugetare, Romaniei i se va cere in continuare atingerea perfectiunii definite de criteriile Maastricht, chiar daca nu este in zona euro.