‘Cred că ţara este afectată chiar de discuţiile referitoare la restructurarea datoriilor’, a subliniat oficialul elen, într-un interviu acordat publicaţiei elene ‘Ethnos’.
Guvernatorul Băncii Centrale a Greciei a apreciat că impactul negativ al restructurării datoriilor îl va depăşi cu mult suferinţa cauzată în Grecia de măsurile de austeritate implementate iar băncile şi deţinătorii de obligaţiuni vor fi de asemenea afectaţi.
‘Impactul politic şi economic al restructurării datoriei va depăşi cu mult suferinţa cauzată de ajustările fiscale. Discuţiile privind restructurarea datoriilor vor duce la o reacţie în lanţ necontrolată, care va avea ca efect o lipsă de încredere în viitorul economiei Greciei’, a avertizat Provopoulos, care este şi membru al Consiliului Guvernatorilor BCE.
Acesta a adăugat: ‘Vor avea de asemenea consecinţe imediate şi negative semnificative asupra fondurilor de pensii, băncilor şi tuturor celor care deţin obligaţiuni guvernamentale elene’.
Băncile elene au pierdut accesul la finanţarea de pe pieţe, în urma crizei datoriilor, şi a crescut dependenţa lor de finanţarea oferită de BCE pentru necesităţile lor de lichidităţi.
Provopoulos a explicat că dificultăţile cu care se confruntă sistemul bancar elen au fost cauzate de temerile privind situaţia fiscală a Greciei iar industria bancară va deveni foarte diferită după terminarea crizei.
‘Situaţia sectorului bancar după criză va fi foarte diferită comparativ cu ce a fost în trecut şi băncile noastre se vor confrunta cu dificultăţi majore. Când băncile vor reveni pe pieţele internaţionale ele se vor confrunta cu majorarea concurenţei din partea guvernelor, a altor bănci şi a corporaţiilor care au nevoie de lichidităţi’, a afirmat guvernatorul Băncii Centrale a Greciei.
Acesta a subliniat că una din dificultăţile cu care se vor confrunta băncile elene o va reprezenta îndeplinirea cerinţelor Basel III.
Provopoulos a cerut instituţiilor de creditare elene să fie în special atente la conceperea strategiilor lor pe termen mediu, avertizând instituţiile financiare să-şi menţină capitalul tampon, să reducă costurile de operare şi să-şi majoreze lichiditatea. ‘În acest scop, ar putea fi de ajutor formarea unor alianţe strategice’ în sectorul bancar, a apreciat oficialul elen.
Cerinţele Basel III obligă băncile să menţină rezerve de capital de calitate superioară de până la 7%, însă acordarea unei perioade de tranziţie mai mare a eliminat temerile potrivit cărora băncilor se vor grăbi să-şi majoreze capitalul.
Prin faptul că obligă băncile să menţină mai mult capital sub formă de rezerve, noile norme vor limita cantitatea de credite ce va putea fi acordată de bănci, dar le va face mai rezistente în faţa riscurilor.
Normele Basel III sunt concepute astfel încât să sporească încrederea că sistemul bancar nu va repeta greşelile din trecut.
Pe piaţa din România sunt prezente mai multe instituţii financiare controlate de bănci greceşti, printre care Alpha Bank, Banca Românească (controlată de National Bank of Greece), Bancpost (controlată de Eurobank EFG), Piraeus Bank, Emporiki, ATEbank şi Marfin.
