Gheața din frigider poate crește factura la energie. Greșeala pe care mulți români o fac fără să-și dea seama

Gheața din frigider poate crește factura la energie. Greșeala pe care mulți români o fac fără să-și dea seama

SURSA FOTO: Dreamstime - Frigider

Publicat de Leonard Bădilă la 1 septembrie 2026, 06:00

Apariția unui strat de gheață pe pereții frigiderului sau în congelator nu înseamnă automat că aparatul este defect. Depunerile se pot forma atunci când aerul cald și umed pătrunde în interior, iar vaporii de apă se condensează și îngheață pe suprafețele reci.

Gheața din frigider poate crește factura la energie

Printre cauzele care favorizează formarea gheții se numără ușa lăsată deschisă, etanșarea necorespunzătoare a acesteia și blocarea traseelor de ventilație. Totuși, un strat persistent de gheață nu trebuie ignorat. Acumulările pot diminua spațiul disponibil, pot afecta circulația aerului și pot reduce eficiența energetică, în special în cazul frigiderelor care necesită dezghețare manuală.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale apariției gheții este setarea unei temperaturi prea scăzute. Recomandările privind siguranța alimentară indică menținerea temperaturii din frigider la cel mult 4°C, ideal între 2 și 4°C. În congelator, temperatura recomandată este de -18°C.

Atunci când temperatura este setată sub nivelul recomandat, vaporii de apă din interior îngheață mai rapid decât pot fi eliminați în timpul ciclurilor normale de dezghețare. În aceste condiții, compresorul poate fi obligat să funcționeze aproape continuu.

Nici setarea unei temperaturi prea ridicate nu reprezintă însă o soluție. Frigiderul va încerca să compenseze prin cicluri de răcire mai lungi și mai frecvente, ceea ce poate duce la creșterea consumului de energie, chiar dacă depunerile de gheață nu sunt vizibile.

Fenomenul este mai pronunțat în timpul verii, când diferența dintre temperatura din exterior și cea din frigider este mai mare

Fiecare deschidere a ușii permite pătrunderea aerului cald din încăpere în interiorul aparatului. Cu cât ușa este deschisă mai des sau pentru perioade mai lungi, cu atât o cantitate mai mare de umiditate ajunge pe suprafețele reci. La următorul ciclu de răcire, această umiditate se poate transforma în gheață.

Fenomenul este mai pronunțat în timpul verii, când diferența dintre temperatura din exterior și cea din frigider este mai mare.

Un alt element important este garnitura de cauciuc de pe conturul ușii. Dacă aceasta nu mai asigură o etanșare corespunzătoare, aerul cald poate pătrunde în permanență, inclusiv atunci când ușa pare să fie închisă. Problema poate apărea din cauza uzurii garniturii sau a resturilor alimentare acumulate pe aceasta.

Etanșarea poate fi verificată simplu cu o bucată de hârtie. Aceasta trebuie prinsă între garnitură și cadrul aparatului. Dacă hârtia poate fi scoasă foarte ușor, fără să opună rezistență, sistemul de închidere trebuie verificat mai atent. Departamentul Energiei din Statele Unite recomandă acest test și precizează că, în anumite situații, poate fi necesară reglarea sistemului de închidere sau înlocuirea garniturii.

Frigider
SURSĂ FOTO: Dreamstime – Frigider

Mâncarea fierbinte poate crește umiditatea din frigider

Introducerea imediată a preparatelor fierbinți în frigider obligă aparatul să elimine o cantitate suplimentară de căldură. În același timp, aburul degajat de mâncare crește nivelul de umiditate din interior, ceea ce favorizează condensul și formarea depunerilor de gheață.

Recomandarea standard este ca mâncarea să fie lăsată să ajungă la temperatura camerei, acoperită, înainte de a fi introdusă în frigider.

Și modul în care este încărcat congelatorul poate influența funcționarea aparatului. Un compartiment prea plin poate bloca circulația aerului rece prin orificiile de aerisire și poate crea zone cu umiditate care îngheață. În schimb, un spațiu prea gol reduce inerția termică și poate determina pornirea mai frecventă a compresorului.

Când poate fi vorba despre o defecțiune tehnică

Formarea gheții nu este întotdeauna rezultatul unei utilizări necorespunzătoare. Dacă depunerile continuă să apară după verificarea ușii, a temperaturii și a orificiilor de aerisire, cauza poate fi legată de sistemul automat de dezghețare, ventilator, senzori sau alte componente ale aparatului.

Totuși, construcția diferă de la un model la altul, astfel că piesa defectă nu poate fi identificată doar pe baza locului în care apare gheața.

Dezghețarea manuală și curățarea frigiderului pot elimina temporar acumulările, însă aceste operațiuni nu rezolvă neapărat cauza problemei. Răcirea neuniformă, funcționarea neobișnuit de îndelungată, acumularea apei în interior sau reapariția rapidă a stratului de gheață sunt semne care justifică verificarea aparatului de către personal calificat sau de către serviciul indicat de producător.

Depunerile de gheață pot afecta eficiența transferului termic și pot crește factura la electricitate

Depunerile de gheață pot afecta eficiența transferului termic și pot împiedica distribuirea uniformă a aerului rece. Pentru a menține temperatura selectată, sistemul de răcire poate fi nevoit să funcționeze pentru perioade mai lungi sau la o intensitate mai mare, ceea ce poate crește consumul de electricitate.

Efectul este mai important atunci când gheața blochează orificiile de ventilație sau împiedică închiderea etanșă a ușii.

Pentru alegerea unui aparat eficient, eticheta energetică oferă informații utile, însă clasa energetică trebuie analizată împreună cu volumul compartimentelor și consumul anual exprimat în kilowați-oră. Astfel, un frigider de dimensiuni mari din clasa A poate avea un consum anual mai mare decât un model mai mic încadrat într-o categorie energetică inferioară.

Potrivit Regulamentului delegat (UE) 2019/2016, clasa energetică este stabilită în funcție de indicele de eficiență energetică, iar consumul anual de energie este una dintre informațiile prezentate pe eticheta aparatului. Valorile declarate sunt determinate în condiții standardizate de testare.

În utilizarea de zi cu zi, consumul poate varia însă în funcție de temperatura din încăpere, amplasarea frigiderului, reglajele alese, frecvența cu care este deschisă ușa și modul în care sunt depozitate alimentele.

Prin urmare, un strat de gheață nu înseamnă automat că frigiderul are o defecțiune. În schimb, atunci când depunerile sunt persistente sau reapar rapid, iar aparatul prezintă și alte semne neobișnuite de funcționare, cauza trebuie verificată pentru a evita atât problemele de răcire, cât și un consum inutil de energie.

Informații articol
Publicat în: Info util
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.