Cursul valutar, temă surpriză în dezbaterea electorală de la Congresul BNS
În plină cursă pentru Palatul Cotroceni, candidații George Simion și Nicușor Dan s-au înfruntat la Congresul BNS pe un teren neașteptat: fluctuațiile recente ale cursului valutar.
Subiectul a fost lansat de economistul Radu Soviani, care le-a cerut celor doi finaliști o poziție clară cu privire la deprecierea bruscă a leului românesc în raport cu euro.
Simion acuză jocuri speculative și „trucuri electorale” împotriva leului
George Simion, liderul AUR și candidat la președinție, a lansat acuzații directe, sugerând că scăderea valorii leului cu peste 2% într-o singură zi nu ar fi întâmplătoare.
Potrivit lui, anumite companii ar fi speculat politic momentul, mizând împotriva monedei naționale pentru a genera instabilitate în contextul campaniei electorale.
„Din informațiile pe care le am, au fost anumite companii care au pariat împotriva leului. Când voi avea acces la această informație, cu siguranță vă voi prezenta-o și dumneavoastră și publicului, pentru că a fost o mișcare electorală cât se poate de penibilă. Românii nu mai pot fi influențați de astfel de chestiuni”, a spus Simion, la dezbaterea BNS.
Deficitul bugetar, folosit ca armă politică
Totodată, candidatul AUR nu a ezitat să indice responsabilii pentru actualul deficit bugetar, despre care a spus că depășește 9,3%.
„Dacă mă întrebați cine-i vinovat pentru deficitul bugetar uriaș, vă pot spune cert că este peste 9,3%. Cu siguranță o să arăt către cei care au fost la conducere, pentru că este cu siguranță responsabilitatea dumnealor”, a adăugat președintele AUR.
Nicușor Dan respinge teoria conspirației
Nicușor Dan, primar general al Capitalei și contracandidat în lupta pentru președinție, a respins categoric teoria unei manipulări coordonate a pieței valutare.
Acesta a calificat afirmațiile lui Simion drept speculații nefondate, subliniind că volatilitatea cursului a fost observată și în alte momente electorale recente, fără a indica o conspirație.
„Nu orice se întâmplă în lume sau în România e rezultat al unei conspirații”, a afirmat Dan, amintind că a încercat să calmeze acest fenomen și să ofere asigurări de stabilitate în cadrul unei conferințe de presă.
Performanța administrativă, cartea de vizită a lui Nicușor Dan
În ceea ce privește propriile realizări, Nicușor Dan a readus în discuție mandatul său la Primăria București, menționând că a reușit să redreseze o instituție cu un grad ridicat de îndatorare.
„Pe de altă parte, din nou și din nou, dacă ne uităm la oameni care promit că vor face, trebuie să ne uităm la ce au făcut ei. Iar eu sunt cel care am luat Primăria Capitalei cu datorie de trei sferturi din venitul ei anual și am adus-o la un rating cu patru trepte peste ratingul național”, a afirmat Nicușor Dan.
Critici asupra gestiunii bugetare din Capitală
George Simion, candidatul AUR, a lansat un atac direct la adresa lui Nicușor Dan, acuzându-l că, în mandatul său de primar general, datoria Primăriei Capitalei nu a fost redusă, ci dimpotrivă, a crescut. În replică, Nicușor Dan a pledat pentru o perspectivă echilibrată, explicând că împrumuturile publice pot fi justificate atâta timp cât sunt direcționate către investiții.
Întrebat despre deschiderea administrației în fața cetățenilor, Nicușor Dan a subliniat că, în timpul mandatului său, a pus capăt practicii de a contesta cererile de acces la informațiile publice.
”Când am venit primar la Primăria Capitalei, aveam vreo 50 de cereri de chemare în judecată de legea accesului la informaţie publică şi vreo 20 de procese în care primaril dădea în judecată. Le-am oprit şi toate informaţiile publice, la toate cererile pe informaţii publice, am răspuns. Nu cred că poate să există vreo suspiciune de lipsă de transparenţă la cineva în care s-a luptat pentru legalitate şi transparenţă de 20 de ani. În ceea ce priveşte banii, aici este o chestiunea cea mai importantă”, a spus Nicuşor Dan.
Simion cere direcționarea fondurilor spre industrie și reconversie profesională
George Simion a schimbat direcția discuției către inechitățile economice din zonele monoindustriale, punctând eșecul programelor de reconversie în regiunile miniere. El a criticat modul în care au fost gestionate fondurile europene, sugerând că acestea au ajuns în mâinile clientelei politice, în loc să creeze alternative viabile pentru comunitățile afectate.
”Noi facem parte deja dintr-o arhitectură de securitate care se cheamă NATO. Şi e foarte bine că facem parte din NATO şi din Uniunea Europeană, dar nu trebuie să confundăm ce face Uniunea Europeană şi ce face NATO. Uniunea Europeană trebuie să se ocupe în continuare, să fie un spaţiu economic comun la care să aibă acces toate cele 27 de membre şi NATO trebuie să se ocupe mai departe de chestiuni legate de securitate. Toate programele care n-au fost duse la bun sfârşit, despre învăţământul dual, despre mentorat, recalificare profesională, trebuie să continuate.
Odată erau un milion de locuri de muncă în această industrie, s-au închis minele, s-au alocat bani pentru fel de fel de programe, acum programul european în vogă, unde şi-au făcut firme toate rudele politicienilor, se cheamă Fondul de tranziţie justă, şi după aceea, ce s-a întâmplat, nu a avut loc o reconversie socială, ci au plecat românii noştri în diaspora. Sunt efectiv sătul să merg din ţară în ţară şi să dau peste foşti mineri care acum lucrează la cules de sparangel în Germania, de căpşuni în Spania şi tocmai de aceea fondurile trebuie menţinute în această direcţie”, a precizat Simion.
Priorități economice și securitate națională
Deși din tabere politice diferite, ambii candidați au exprimat preocupări legate de echilibrul bugetar și de nevoia unor politici clare privind apărarea. Nicușor Dan a prezentat patru direcții esențiale pentru echilibrarea bugetului:
- combaterea evaziunii fiscale
- absorbția fondurilor europene
- reducerea cheltuielilor statului
- și eficientizarea companiilor publice
În paralel, George Simion a atras atenția asupra faptului că fondurile pentru apărare nu sunt utilizate pentru dezvoltarea industriei militare interne, ci ajung în achiziții opace și lipsite de beneficii economice directe. El a sugerat că un președinte activ și transparent ar trebui să gestioneze acest sector strategic mult mai riguros.
