Aveți de mai multă vreme, împreună cu frații, un business agricol cu premii internaționale, Ferma Cățean din Rotbav, județul Brașov. Ce înseamnă să ai succes în agricultură?

George Cățean: Ferma Cățean continuă o activitate de familie de mai bine de cinci generații, în ceea ce înseamnă partea de creștere a animalelor și partea de producție, brânzeturi. Ceea ce am făcut noi, în ultimii 10 ani, de când am preluat-o împreună cu ceilalți doi frați, a fost să aducem partea de management, să aducem marketing și să aducem viziune. Mie îmi place să spun că e o fermă integrată. Ce înseamnă asta: înseamnă că ne producem toate materiile prime (lapte și carne, mai ales), la fel cum noi suntem cei care procesăm și comercializăm totul . Și nu facem produse comune, ci cu valoare adăugată. Ceea ce ne-a poziționat foarte bine și ne-a creat o bază financiară solidă și putere de dezvoltare. Și, în plus, ne-am conturat și segmentul de piață, nu ne-am canibalizat cu ceilalți producători.

Referitor la partea de marketing – pentru că eu am studiat marketingul -, trebuie să vă spun că sunt „piețar” de copil, de când am mers pentru prima oară la piață să vând brânză. Cred că afli destule despre marketing la tarabă. Dar, după studii, am sesizat nevoia de a atesta și comunica un lucru pe care îl aveam, calitatea foarte bună a produselor noastre. Din 2012, am început să participăm la diferite competiții și alte evenimente care veneau să ne confirme calitatea. Atunci am primit eticheta de cea mai bună brânză din Balcani. În 2015, am obținut o stea de aur – echivalentul unei stele Michelin în industria noastră, decernată de Institutul de Calitate de la Bruxelles(ITQI). În 2020, am obținut titlul de Cea mai bună brânză de oaie din lapte crud, e vorba de un ITA – International Test Award, din Italia. În materie de scheme de calitate naționale, am mers pe label-ul de produs tradițional, care pe lângă notorietate ne-a adus și avantaje fiscale, fiindcă acestea există. Și de curând, din 2020, suntem și fermă eco.

Iar la nivel de strategie, am tratat întotdeauna animalele cu respect. Nu vedem animalul ca o mașinărie care produce lapte sau ca o mașinărie care produce carne, ci am avut o altă viziune. Am preluat din agricultura tradițională lucruri ca mersul cu vacile și oile pe pășune, ceea ce le asigură o calitate mai bună a vieții și nouă, o perioadă mai mare de exploatare.

Câți fermieri, cu sau fără studii, de vârsta Dvs. cunoașteți?

George Cățean: Dacă e să vorbesc de generația mea – segmentul 25-35 de ani, să zicem, fiindcă eu merg pe 34 de ani -, sunt destul de puțini. Dar încep să văd interes la cei mai tineri, în jur de 20 de ani. Într-adevăr, în agricultură există o problemă legată de schimbul de generații. Printre cauze e faptul că e o muncă grea, care nu este recompensată material îndeajuns. Acolo unde un fermier câștigă un leu, o altă persoană poate câștiga de zece ori mai mult – și cu mai puțin efort și mai puțină implicare. Mai e și faptul că munca de fermier nu este recunoscută, valorizată social. Mulți o văd într-o zonă murdară, legată de vechiul tip de agricultură și de fermă. Deși cu procedee și tehnologii moderne nu mai este așa. Apropo de generația mea, cei care au prins taurul de coarne și s-au apucat de agricultură sunt exemplu de bune practici. Tinerii aduc cu ei tehnologii noi și abordări de genul smart agriculture. Mai ales că există și finanțări care îi favorizează pe cei care vor să se apuce de agricultură. Dacă se va schimba ceva în agricultură, va conta și interesul tinerei generații pentru tehnologiile inteligente. Am aplicat și noi, la Ferma Cățean, pentru un proiect smart – ceea ce avem acum e tehnologie de ultimă oră, dar nu e încă în zona smart. Dorim să folosim un tip de implanturi pentru vaci, care îmbunătățesc evidența pe care o ai asupra animalului, bineînțeles fără a afecta calitatea vieții acestora. Facem acum acest pas.

Deși ceea ce simt eu, ca potențial beneficiar alt tehnologiilor smart, e faptul că acestea nu sunt pregătite pentru micii fermieri. Există o ofertă foarte bună pentru marii fermieri, mai ales în zona de vegetal.

Recent, ați făcut pasul către politică, așa că vă vom întreba: ce importanță au aceste lucruri pentru consumatorul autohton, care vede roșii de import, fără gust, sau carne comestibilă, dar fără calități deosebite, în supermarket? Pare o situație fără speranță, agricultura românească e în mare suferință – se produce puțin, iar atunci când se produce, nu are gust. Nu e greu să construiești, în politică, pentru a schimba asta?

George Cățean: Nu mi se pare greu. Vă voi da două exemple de probleme ale căror soluții nu sunt chiar atât de abstracte și de departe de noi. În primul rând, în agricultura mare, pe suprafețe mari. Acolo producem, oarecum, cantitate, dar ar trebui să producem și un pic de calitate. Ori zona de smart agriculture s-a dezvoltat foarte tare și poate înlocui partea de chimie din prezent. E o oportunitate importantă, dacă ne gândim că e asociată cu fonduri și reglementări europene de amploare. Ne trebuie doar puțină limpezime internă ca să realizăm un restart, mai ales dacă vom putea adăuga valoare în etapele de depozitare și procesare.

Să ne uităm acum la micii fermieri. Voi remarca aici că Germania și Austria au o schemă de calitate recunoscută la nivel european, legată de conceptul de Heumilch – lapte din iarbă, sau din fân. Fermierii noștri produc laptele ăsta, din iarbă sau din fân, dar se simt înapoiați tehnologic, pentru că nu folosesc altceva în furajarea vacilor, așa cum fac marii fermieri. Dimpotrivă: avem lapte de calitate, avem cine să îl producă, dar laptele ăsta nu e recunoscut și e mai prost plătit decât cel industrial. O treime din suprafața agricolă a României e pășuni, pășuni de înaltă calitate, confirmate din punctul de vedere al biodiversității. Avem utilizatori de pășuni, deci avem lapte – fie de vacă, fie de oaie. Singurul lucru care ne lipsește e o etichetă. O etichetă care va fi recunoscută și îi va garanta fermierului nu doar un nivel de subzistență, ci chiar o situație materială bună. Iar consumatorul va ști și el cum să aleagă un produs de calitate.

Soluțiile pentru agricultura românească sunt la îndemâna noastră. Cei de până acum le-au ignorat din incompetență sau indiferență pentru nevoile celor care trăiesc și muncesc în ruralul românesc. Scopul meu este să pun agricultura, satul românesc, tradițiile și viața sănătoase pe locul pe care îl merită. Programul meu politic poate fi găsit și citit pe www.georgecatean.ro.

Cum ați decis să intrați în politică?

George Cățean: În 2013 am avut un proiect. Un proiect fain, european, pe care îl coordonam la 26 de ani. S-a numit „Transhumanța” și am refăcut un drum din România în Polonia, cu 300 de oi. Am făcut 1.400 de kilometri în 100 de zile. Am mers pe la diferite instituții, locale și mai apoi centrale, cu proiectul, ca să primim sprijin – și aveam nevoie mai degrabă de un patronaj decât de resurse financiare. Și am văzut câtă nepăsare și indiferență e din partea autorităților. Atunci s-a produs un clic în capul meu și am spus: trebuie să fac mai mult decât fac acum.

Tot pe atunci, s-a mai întâmplat ceva: l-am descoperit pe Dacian Cioloș, care era comisar european pentru agricultură. I-am scris un mesaj pe Facebook, iar la câteva zile m-a sunat unul dintre asistenții lui, care ne-a programat o întâlnire, la Reprezentanța Comisiei Europene, la București. Noi am întârziat, fiindcă nu cunoșteam orașul, dar am reușit să facem o poză. Am pus-o în mapa de prezentare, în față, iar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacian Cioloș nu a putut fi la inaugurarea evenimentului, pe 11 mai 2013, dar a ajuns la o săptămână după, la Sighișoara. Atunci i-am cunoscut echipa și mi-am dat seama ce fain e să lucrezi cu un astfel de om. Am mai ținut legătura și după ce Cioloș a devenit prim-ministru, iar în 2017 m-a chemat în platforma „România 100”, care nu era o organizație politică, dar ne-a strâns pe cei care voiam să aducem schimbarea în România. Atunci când ni s-a propus să migrăm în zona politică, am făcut-o, fiindcă mi-a plăcut foarte mult cum lucrasem doi ani de zile.

Mai e un lucru, pe care vi-l spun din perspectiva mea personală, a antreprenorului. Astăzi, dacă am un leu, el e pentru mine un leu. Dar în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie, leul meu s-ar putea să fie 60 de bani, 70 de bani… și-atunci mă concentrez degeaba doar pe eforturile pentru business-ul meu. Politica e un mod în care pot preveni ca lucrurile să nu meargă cum trebuie.

USR Plus este în esență un partid urban, care se adresează tinerilor. Cum se integrează preocuparea pentru agricultură în asta?

George Cățean: Noi, în Plus, am simțit potențialul pe care îl are și mediul rural de la bun început, faptul că avem o obligativitate să ne adresăm și ruralului. În 2019, când s-a format Biroul Național, structura de conducere a partidului, am primit din partea presei eticheta „Ciobanul de la conducerea Plus”. Nu mă deranjează și chiar îmi place. Atunci am început să construim o rețea de responsabili rurali. Avem în fiecare județ un responsabil legat de mediul rural. Această rețea ia pulsul din rural, identifică potențialii membri, își propune să aducă Plus la firul ierbii, cum ne place nouă să spunem. Iar acum această strategie continuă și în alianța cu USR.

De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

George Cățean: În primul rând, în ultimii ani am dovedit că se poate într-o zonă în care majoritatea dintre noi cred că nu se poate. În agricultură, există tentația de a te plânge și a te baza pe subvenții. Noi am căutat să fim productivi și am reușit. Iar asta cred că spune despre mine că pot livra ceea ce am promis. Și mai spune ceva: nu am intrat în politică pentru ca să mă căpătuiesc. Am construit timp de zece ani o fermă premiată, nu am nevoie de banii statului și nici de combinații politico-financiare.

Alegătorii mei mai trebuie să știe un lucru, legat de criza de integritate din politica românească: provin dintr-o familie și dintr-o zonă în care cuvântul e cuvânt. Puteți verifica acest lucru la toți colaboratorii și cunoștințele mele.

În fine, cred că am intrat în politică la momentul oportun, fiindcă e nevoie să facem un schimb de generații. Și în agricultură, și în mediul rural în general, și în politică.

Sloganul Dvs. e „De la Sat în Senat”. De ce au nevoie fermierii de un senator?

George Cățean: Pentru că, din păcate, vocea ruralului nu e dusă foarte des în parlament. Iar în Senat, în Comisia de Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară, se creează majoritatea inițiativelor legislative. Așa că mă duc să susțin, dar mai ales să creez și să propun niște inițiative. Și mai e un lucru  despre care s-a vorbit mai puțin, dar contează foarte tare: această comisie a fost, în ultimii zece ani, cumva, prizonierul PSD-ului. Iar asta înseamnă că interesele marilor fermieri au fost foarte bine reprezentate, cu un lobby puternic în defavoarea celor mici. Oricine are dreptul la o șansă.

Bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027 are o structură diferită față de exercițiul financiar anterior. La asta se adaugă fondul pentru lupta anti-COVID, care e foarte consistent. Care sunt oportunitățile pentru agricultură?

George Cățean: Există foarte multe aspecte care țin de specificitățile României. Întâi e vorba de faptul că fermierul nu e informat, nu e implicat, nu are parte de o consultanță adecvată și sigură. Proiectele europene înseamnă asumare și consecințe din punctul de vedere al aplicantului. Iar aici, în momentul în care voi fi în Parlament voi avea o propunere care să rezolve această situație. În general îmi propun să facilitez rămânerea – sau chiar revenirea – în mediul rural. Inclusiv a diasporei, care dispune de resurse financiare, dar și de know-how, care va putea crea plusvaloare și o economie locală. Premisele și oportunitățile din următorii ani se leagă de Fondul de Reziliență, de Programul Național Strategic și Politica Agricolă Comună. Ele trebuie foarte bine declinate pe specificul României. Fiindcă acum există un mit, „Europa nu ne lasă”. Europa ne lasă! Ea a creat un cadru pentru toate țările, iar alte țări au făcut treabă mult mai bună sub același cadru. Asta dovedește că noi nu știm să traducem și implementăm acest cadru așa cum ține de specificul nostru. De ce? Fiindcă nu e cunoscută realitatea din teren.

Unde vă vedeți peste două mandate parlamentare, să zicem? Vreți să deveniți ministru al agriculturii, președinte al țării…?

George Cățean: Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez și la nivel european. Mă atrage tot ce înseamnă politica agricolă comună, mă atrage viziunea extinsă despre dezvoltarea rurală. Putem găsi oameni care pot reprezenta România în Europa, dar putem aduce și interesele Europei acolo unde trebuie. Pentru că România e o țară, dar de fapt țara mare e Uniunea Europeană. (P)

Acest material a fost comandat de Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (parte a alianței electorale “Alianța USR PLUS”) și realizat de operatorul economic Editura Evenimentul zilei și Capital. Cod Unic de Identificare: 11200033.