Prin 1997, profesorul Bernard Sansoucy de la Universitatea Quebeq din Montreal, venit sa sustina in Romania un curs legat de evaluarea performantei si remunerare in cadrul unui program pilot de masterat finantat de guvernul canadian, facea urmatorul comentariu: “Daca angajatorii nostri s-ar purta asa cum se poarta cei de aici cu oamenii, in Canada ar fi razboi civil.”



Am zambit, gandindu-ma la ce-ar fi spus daca venea in Romania dinainte de 1990, cand iti tremurau genunchii numai cand se uita directorul la tine, pana sa inceapa sa-ti vorbeasca. De bine de rau, la vremea cand profesorii de la universitatea canadiana venisera sa ne invete managementul resurselor umane, in Romania existau deja multinationale cu departamente de resurse umane, cu politici si proceduri care atrageau precum magnetul candidatii fascinati de mirajul de a lucra intr-un mediu occidental. Era visul oricarui tanar de a ajunge sa lucreze intr-o multinationala si, de bine de rau, practicile si comportamentul angajatorilor se schimbasera si in intreprinderile romanesti.


Zilele trecute, ma intalnesc cu un director de resurse umane care-mi spune suparat: “Caut de cateva luni o persoana pentru postul de baby-sitter si nu vine nimeni. Chiar azi m-a sunat, in sfarsit, cineva si mi-a spus ca vine numai daca-i platesc transportul. Adica o suta de mii, vechi. Motivul invocat a fost faptul ca nu poate sa-si permita sa plateasca deplasarea la cate oferte are si ca vine doar sa vada care sunt conditiile, daca ii convin cerintele…”


Era revoltat. Nu-i venea sa creada pana unde au ajuns pretentiile candidatilor. Mi-am adus aminte atunci de comentariul profesorului meu. Nu suntem departe de un razboi civil. Angajatii au inceput sa aiba un cuvant greu, adeseori, la locul de munca.

Multor directori, cei de stil vechi, nu le vine sa creada ce aud si ce pretentii au acum oamenii din subordinea lor. Managerii moderni strang din dinti si incearca sa zambeasca pana la capat, orice ar fi. Regulile s-au schimbat. Occidentul a venit peste noi mai repede decat ne-am fi asteptat. Cu bune si rele, deopotriva. Asa cum sunt toate in viata.