Gabriela Firea, despre românii care vor să adopte copii ucraineni: Nu e posibil din punct de vedere legal
Sursa: Inquam Photos / George Călin
Ministrul Familiei, Gabriela Firea, a vorbit despre copiii ucraineni instituționalizați, dar și despre posibilitatea ca aceștia să fie adoptați de către familiile din România care își doresc acest lucru. Potrivit acesteia, din punct de vedere legal, aceste adopţii nu se pot realiza.
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Gabriela Firea anunță că drama copiilor din Ucraina a stârnit emoții în rândul românilor, drept urmare, foarte multe familii și-au exprimat dorința de a deveni părinții copiilor instituționalizați refugiați în România.
„Drama copiilor ucraineni a stârnit un impresionant val de emoție și sunt realmente mișcată de modul în care ne-am mobilizat cu toții! Românii au demonstrat, încă o dată, că știu ce înseamnă să sari în ajutorul cuiva și foarte mulți și-au exprimat dorința chiar să devină părinții copiilor instituționalizați refugiați în România, nu doar să le ofere celor mici adăpost, o haină călduroasă și o masă caldă.
De la începutul crizei umanitare, în România au intrat pe la punctele de trecere a frontierei 460 de copii proveniți din centrele de plasament din Ucraina, din care, în prezent mai sunt în sistemul de protecție specială din România 168 copii în centre din București, Prahova, Brașov, Constanța, Iași, Suceava, Tulcea, Sibiu, Maramureș sau Timiș”, anunță, pe Facebook, Gabriela Firea.
Cum pot fi adoptați copiii din Ucraina?
Pe de altă parte, ministrul a explicat că toți copiii neînsoțiți sau care au ajuns în România din centrele de plasament din Ucraina nu pot fi adoptați de familiile din România, în contextul în care doar autoritățile din Ucraina pot stabili acest aspect.
Mai exact, Firea explică că pentru a adopta un copil, este nevoie de un demers care poate fi inițiat exclusiv de către autoritățile ucrainene, statul român neavând nicio competență în acest sens. Ea a mai adăugat că, în prezent, România doar asigură copiilor o protecție temporară, până când aceștia se vor putea întoarce în țara lor.
„Copiii neînsoțiți sau proveniți din centrele de plasament din Ucraina care au ajuns pe teritoriul României sunt cetățeni ucraineni, iar situația lor, din punct de vedere juridic, este clarificată doar de către autoritățile din țara vecină, în conformitate cu legislația internă proprie.
Prin urmare, orice demers privind o posibilă adopție a unui copil poate fi inițiat exclusiv de către autoritățile ucrainene, statul român neavând nicio competență în acest sens. Legislația în domeniul protecției copilului este foarte clară și apără interesele minorului înainte de toate.
Obligația noastră ca stat este aceea de a le asigura copiilor ucraineni o protecție temporară, pe perioadă determinată, respectiv până la momentul în care este posibilă reîntoarcerea în siguranță în țara lor, cu respectarea corespunzătoare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale”, adaugă Firea.
Ce reguli există în România
În ceea ce privește procedura de adopție din România, ministrul a mai precizat că în ultimii ani, aceasta a fost simplificată astfel încât cei care vor să devină părinți să poată face acest lucru mai ușor.
„Astfel, cetățenii sau familiile de români care doresc să devină părinții unor copii aflați în prezent în îngrijirea statului pot adopta numai copii cetățeni români. În acest moment, aproximativ 5.800 de copii din sistemul de protecție specială sunt adoptabili.
De asemenea, de la începutul anului până în prezent pentru încă 1.000 de copii a fost demarată procedura de deschidere a adopției. Pentru a iniția o procedură de adopție, cei interesați se pot adresa Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din județul sau sectorul în care au domiciliul înregistrat sau au reşedinţa și vor primi informații în legătură cu etapele pe care trebuie să le parcurgă. Pe scurt, procedura legală presupune obținerea unui atestat de adopție, în urma unui proces de evaluare (socială, psihologică, de pregătire)”, arată Gabriela Firea.
Gabriela Firea, despre etapele procesului de adopție în România
În cadrul aceleiași postări, fostul primar al Capitalei a prezentat și etapele procesului de adopție de pe teritoriul țării. Potrivit acesteia, prima etapă este potrivirea inițială, apoi procedura practică.
Doar în cazul în care se constată compatibilitatea dintre copil și familia adoptatoare, este sesizată instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior acestor zile, instanța judecătorească va decide dacă va admite cererea de încuviințare a adopției.
„Prima etapă a procesului de adopție – potrivirea inițială – se realizează pornind de la nevoile și caracteristicile copilului adoptabil, luând în considerare capacitatea familiei atestate de a răspunde acestora și este realizată prin identificarea şi selectarea din cadrul Registrului Național pentru Adopții (R.N.A) a familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil. Ulterior se realizează potrivirea practică, prin facilitarea contactului direct între copil şi familia atestată. Au loc întâlniri ale copilului cu adoptatorul/ familia adoptatoare sau chiar găzduirea copilului, pentru o perioadă de cel mult o săptămână, de către cei care doresc să-i devină părinți.
În cazul în care se constată compatibilitatea dintre copil și familia adoptatoare, este sesizată instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției, pentru o perioadă de 90 de zile. La finalul acestora, dacă instanța judecătorească, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului, va admite cererea de încuviințare a adopției.
Va urma, timp de cel puțin doi ani, etapa monitorizării postadopție, realizată de specialiștii DGASPC, când se va urmări evoluția copilului adoptat şi a relațiilor dintre acesta şi părinții adoptatori, în vederea integrării depline a copilului în noua sa familie”, conchide Firea.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




