Florin Cîțu acuză Guvernul de deficit peste 8% și risc de retrogradare
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a lansat marți, printr-un mesaj pe Facebook, acuzații deosebit de grave la adresa actualului guvern. El susține că vicepremierul, alături de toți oficialii implicați în elaborarea, aprobarea și promulgarea bugetului pentru 2025, ar fi manipulat date economice esențiale. Potrivit lui Cîțu, un astfel de demers nu doar că ridică suspiciuni de natură penală, dar confirmă avertismentele pe care le-a formulat încă din momentul adoptării legii bugetului: traiectoria fiscală actuală riscă să conducă România spre pierderea statutului de țară cu rating de investiții („investment grade”).
Din datele prezentate, Ministerul Finanțelor estimează acum pentru 2025 un deficit bugetar de peste 8% din PIB — o valoare care depășește nivelul din 2024 calculat pe metodologie cash.
„Merită amintit că agențiile de rating au invocat riscul retrogradării la „junk” atunci când deficitul oficial era estimat la 7%. Ce ar trebui să spună în fața unei estimări oficiale peste 8%?”, notează Cîțu, adăugând că, în opinia sa, nu se poate conta pe o reacție fermă din partea acestor instituții, dacă ne raportăm la comportamentul lor din trecut.
Mai mult, fostul premier atrage atenția că ministerul confirmă și „riscul recesiunii”, însă consideră că această amenințare este în bună măsură consecința politicilor fiscale actuale. În special, el critică decizia de a majora taxele într-un context economic deja caracterizat de stagnare. În viziunea lui, astfel de măsuri au agravat problemele structurale ale bugetului, amplificând efectele inflației ridicate și crescând probabilitatea unei contracții economice.
Aceste declarații vin într-un moment în care discuțiile despre sustenabilitatea finanțelor publice devin tot mai intense, iar mediul de afaceri și investitorii internaționali privesc cu îngrijorare direcția economică a țării.
Florin Cîțu acuză Guvernul de deficit peste 8% și risc de retrogradare, avertismentele sale găsindu-și ecou în analiza economistului Adrian Negrescu, care vede în actualele politici fiscale un factor ce alimentează inflația, scumpirile și pericolul recesiunii.
Inflație record din septembrie cu impact direct pentru economie și populație
Economistul Adrian Negrescu avertizează că inflația ar putea depăși 10% din septembrie, față de 7,8% în prezent și 9,7% estimarea BNR, cu posibile creșteri ale dobânzilor la credite. În alimentație, fructele s-au scumpit cu 40% chiar în sezon, pe fondul secetei și al importurilor mai scumpe, iar la nivel global, carne și uleiurile au înregistrat cel mai rapid avans din ultimii doi ani, influențând și piața românească.
La energie, facturile la electricitate au urcat cu 61% din iulie, efect al plafonării și al liberalizării întârziate, ceea ce i-a luat prin surprindere pe mulți consumatori. România rămâne singura țară din UE cu prețuri la gaze plafonate, deși prețurile internaționale sunt stabile, iar Comisia Europeană cere liberalizarea rapidă.
Negrescu consideră că aceste evoluții sunt amplificate de politicile economice defectuoase din ultimii ani, cu impact direct asupra puterii de cumpărare, vânzărilor interne și dependenței de importuri. Mai multe aici.
Postarea inițială a lui Florin Cîțu
„1. Ministrul Finanțelor afirmă că vicepremierul și toți cei implicați în elaborarea, aprobarea și promulgarea bugetului pentru 2025 au manipulat datele. Este o acuzație extrem de gravă, cu potențiale implicații penale, care confirmă avertismentele pe care le-am formulat la momentul adoptării bugetului: traiectoria fiscală duce direct către pierderea ratingului investment grade.
2. Ministerul Finanțelor estimează acum un deficit bugetar pentru 2025 de peste 8% din PIB. În opinia mea, acesta va depăși chiar nivelul de anul trecut (pe metodologie cash). Merită amintit că agențiile de rating au invocat riscul retrogradării la „junk” atunci când deficitul oficial era estimat la 7%. Ce ar trebui să spună în fața unei estimări oficiale peste 8%? Sa nu aveți așteptări de aici. Istoricul recent arată că reacția nu va fi una independentă.
3. Ministerul confirmă și „riscul recesiunii”. Dar aici trebuie mai multă asumare din partea acestui guvern. Este un risc indus de propria politică fiscală: creșterea taxelor într-o economie aflată deja în stagnare. Problemele structurale ale bugetului au fost acumulate în timp, dar inflația ridicată și perspectiva unei recesiuni sunt consecințe directe ale măsurilor adoptate de actualul guvern.”, a scris Florin Cîțu pe Facebook.
