Fondul de pacalire a asiguratilor

Societatile de asigurari contribuie de ani de zile la Fondul pentru Protejarea Asiguratilor, la fel cum bancile contribuie la fondul pentru garantarea depozitelor in sistemul bancar, astfel incat despagubirea asiguratilor sa fie posibila si in cazul in care un asigurator intra in faliment. Pana anul acesta, pe piata asigurarilor nu a existat nici un faliment, din Fond netrebuind sa fie cheltuit nici un leu. Banii au stat tot timpul in trezoreria statului, suma totala ajungand acum la circa 800 m

Societatile de asigurari contribuie de ani de zile la Fondul pentru Protejarea Asiguratilor, la fel cum bancile contribuie la fondul pentru garantarea depozitelor in sistemul bancar, astfel incat despagubirea asiguratilor sa fie posibila si in cazul in care un asigurator intra in faliment. Pana anul acesta, pe piata asigurarilor nu a existat nici un faliment, din Fond netrebuind sa fie cheltuit nici un leu. Banii au stat tot timpul in trezoreria statului, suma totala ajungand acum la circa 800 miliarde de lei.
Cu aceste sume existente, intrarea companiilor Grup As si Metropol in faliment nu ar fi trebuit sa creeze asiguratilor ingrijorari suplimentare legate de obtinerea despagubirilor cuvenite de la Fondul de protejare. Insa, pe cat de usor s-au colectat, pe atat de greu se lasa scosi banii din trezoreria statului. In prezent nu exista inca norme care sa permita utilizarea fondului imediat dupa pronuntarea falimentului de catre instanta, iar asiguratii trebuie sa astepte incheierea intregii proceduri de evaluare a activelor si pasivelor debitorului falimentar, vanzarea bunurilor acestuia, procedura care poate dura ani de zile.
Normele ar trebui sa fie elaborate, potrivit articolului 60 din Legea nr. 136/1995, de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), insarcinata cu constituirea si administrarea Fondului. Un proiect de norme, care ar permite utilizarea resurselor Fondului in momentul pronuntarii falimentului a fost deja elaborat in cadrul CSA.

Dispute juridice

Proiectul nu a intrat insa spre aprobare in dezbaterea Consiliului Comisiei, deoarece cei cinci membri ai acestuia au parerile impartite in privinta viabilitatii propunerii. Initiatorul proiectului, Albin Biro, afirma ca Legea nr. 136 stabileste foarte clar ca CSA elaboreaza norme pentru „utilizarea” fondului, fiind foarte important ca cererile de despagubire pentru asigurati sa poata fi acoperite imediat dupa declararea falimentului, la fel ca in cazul deponentilor bancilor, bineinteles dupa ce se verifica daca acestea sunt intemeiate. Presedintele CSA, Nicolae Crisan, considera, insa, ca legislatia actuala nu permite comisiei sa decida prin norme momentul la care incep platile. „Pentru a avea dreptul la o astfel de decizie, trebuie modificat articolul 60 din Legea nr. 136. Un proiect de modificare a legii a fost trimis la Ministerul Integrarii, dar pana cand legea nu va fi adoptata noi nu putem veni cu norme”, spune Crisan.
Daca pentru asiguratii companiilor care vor intra in viitor in faliment exista perspectiva obtinerii de despagubiri de la Fondul de protejare fara a astepta incheierea intregii proceduri in instanta, cei de la Grup As si Metropol nu vor avea aceeasi sansa daca se va astepta modificarea Legii nr. 136 inainte de a se elabora norme. Situatia s-ar putea simplifica doar la Metropol, unde, potrivit presedintelui CSA, exista o propunere de preluare a portofoliului de viata din partea unei companii de asigurari.
Necesitatea accesarii Fondului de protejare a asiguratilor imediat dupa stabilirea starii de insolventa este sustinuta de societatile de asigurari, desi contributia acestora ar putea fi marita daca fondul ajunge in deficit. „Din punctul nostru de vedere, al operatorilor, este extrem de neplacut, frustrant chiar, sa constatam ca sumele platite de noi pentru a proteja asiguratii nu pot fi folosite”, afirma presedintele UNSAR, Cristian Constantinescu. Potrivit afirmatiilor sale se impune si revizuirea cuantumurilor despagubirilor, astfel incat cel putin pentru asigurarile obligatorii (cum este polita RCA) sa existe protectie totala.

AGI, amenintata cu administrarea CSA

Societatea AGI Romania risca sa intre in administrarea si monitorizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA), daca in urmatoarele doua saptamani nu va exista o confirmare a majorarii capitalului pentru incadrarea in marja de solvabilitate legala. „Nu avem o informare oficiala catre Consiliul CSA ca s-a efectuat majorarea de capital la AGI. Prea mult timp nu putem sa mai asteptam. Practic, daca ceea ce s-a transmis la noi, respectiv hotararea Adunarii Generale a Actionarilor, si procedura de majorare nu se reflecta in partea financiara, respectiv in conturi, inseamna ca in urmatoarele doua saptamani o sa aplicam articolul 29: administrarea si monitorizarea”, ne-a declarat presedintele CSA, Nicolae Crisan. La finele anului trecut, AGI se afla in stare de insolvabilitate (grad de solvabilitate -0,34), urmand sa efectueze o majorare de capital de 93 miliarde de lei.

Regulile privind marja de solvabilitate se schimba

Reglementarile privind marja de solvabilitate vor fi modificate in viitorul apropiat, urmand sa fie eliminate cele doua niveluri corespunzatoare riscului de insolvabilitate existente in prezent. „Norma privind marja de solvabilitate, asa cum a fost data de noi, a produs oarecare confuzie in legatura cu gradele de atentionare pentru risc redus si ridicat de insolvabilitate. Vom urma si noi directivele Uniunii Europene, unde exista un singur prag, gradul de solvabilitate 1, sub care o societate este insolvabila si peste care aceasta este considerata solvabila”, spune presedintele CSA, Nicolae Crisan.