Firme mari din Timisoara au cucerit Vestul

Pe langa diploma de medic, Valeriu Carpanu o are si pe aceea de pilot in competitii nationale de raliuri (1983), dar si pe cea de investitor in 22 de firme. Dezamagit de disproportia dintre bani si performantele in pilotaj, Vali Carpanu s-a hotarat in 1991, impreuna cu copilotul sau, sa inceapa o afacere legata de masini. Au mers in Germania, la Bosch, oferindu-se sa le vanda produsele. „Am fost luati la intrebari: ce cifra de afaceri avem, ce experienta in business”, povesteste Carpanu. Pana la

Pe langa diploma de medic, Valeriu Carpanu o are si pe aceea de pilot in competitii nationale de raliuri (1983), dar si pe cea de investitor in 22 de firme. Dezamagit de disproportia dintre bani si performantele in pilotaj, Vali Carpanu s-a hotarat in 1991, impreuna cu copilotul sau, sa inceapa o afacere legata de masini. Au mers in Germania, la Bosch, oferindu-se sa le vanda produsele. „Am fost luati la intrebari: ce cifra de afaceri avem, ce experienta in business”, povesteste Carpanu. Pana la urma au avut sansa sa fie trimisi la un dealer din Austria, care s-a dovedit „mai ingaduitor”. Acesta a fost inceputul a ceea ce avea sa ajunga, in timp, la investitii de zece milioane de marci. Este dificil sa mergi prin Timisoara fara sa observi o sigla discreta pe usile, peretii din sticla sau pe geamurile firmelor: Lipoplast. Firma cu acest nume a doctorului Carpanu exporta de un milion de euro in Belgia, Olanda, Luxemburg (ponderea exportului – 30%). Din grup fac parte 22 de firme, dintre care Temeco (de constructii), Procar (dealer Skoda pentru patru judete), „nici una dintre acestea nu s-a creat dintr-o firma de stat”, spune Carpan.

De la Irak la tarile UE

Privatizata in 1996, Uzina Mecanica Timisoara, impreuna cu institutul de proiectari Prompt, si-au adaugat o piata noua. Daca in primii ani dupa 1990 exportau in tarile CSI, Irak, Iugoslavia, acum firmele UMT-Prompt realizeaza aproape jumatate din venituri de pe piata UE. Ambele cotate la Rasdaq, cele doua societati au raportat o cifra de afaceri cumulata de peste 200 miliarde lei, fara sa aiba datorii catre stat. Actionarul principal, Mihai Olariu spune ca macaralele Prompt se vad din mersul trenului la santierul naval de la Orsova, dupa cum se gasesc pe mai toate santierele mari din tara si in intreprinderi ca Dacia – Renault, Alro Slatina si in companiile de minerit.

Produse romanesti in magazinul Harrods

Oras cucerit de italieni? Nicidecum, „reprezentantele noastre i-au cucerit pe ei”, zambeste un om de afaceri din zona. Iar industria modei isi spune cuvantul. Cu traditie in confectii, firme ca Pasmatex si Moda Tim si-au modelat productia in stil occidental. Moda Tim are 450 de actionari, dar principali sunt membri ai familiei sandor. Confectii fabricate la Moda Tim ajung, prin export direct, in luxosul magazin Harrods din Londra. „Exportul reprezinta 70% din cifra de afaceri, desi ca productie nu depaseste 30%”, spune Ovidiu sandor, tanarul director al societatii. In 1998, cand a survenit pe neasteptate moartea tatalui sau, Ovidiu sandor se pregatea pentru o cariera in IT in Suedia. Vrand-nevrand, a trebuit sa conduca afacerile ramase familiei. In decurs de doi ani am dublat cifra de afaceri, spune sandor jr. Firma mai lucreaza cu firmele englezesti Jaeger si Mulbery si, recent, a intrat si pe piata germana. In 1999 firma si-a lansat propria marca, Chic &Cher.
Pe cartea de vizita a Mariei Grapini abia daca mai incap numerele de telefon. Este presedintele Consiliului de Administratie al grupului Pasmatex, principal actionar, presedinte al patronatelor din industria usoara, vicepresedinte CCIAT, presedintele fundatiei Business Club-Austria-Romania si lista poate continua. Am putea spune ca am prins-o intre doua avioane in directia Bucuresti. Maria Grapini lasa impresia unei femei foarte hotarate, care nu a dat inapoi de la a imprumuta un miliard de lei in 1994, pentru a cumpara un pachet semnificativ de actiuni la pasmanteria timisoreana. „Ma trezeam noaptea sa fac calcule atunci cand s-au dus de-a dura dobanzile la peste 100%”, spune Grapini. Din 1994, de cand a trecut in proprietate privata, grupul a ajuns la cifra de afaceri de sase milioane de dolari. „75% din productie sunt accesorii textile pentru industria mobilei, a constructiei de masini, aviatie”, spune Grapini. Lenjeria austriaca Triumph este fabricata la Pasmatex si aceeasi fabricatie sta si in spatele multor etichete textile pe care le gasim pe diverse produse de imbracaminte si incaltaminte.