Examenul de Bacalaureat din aceasta vara este o rusine pentru diriguitorii invatamantului romanesc, dar mai dureros este ca Bac-ul 2003 a fost o batjocura pentru zecile de mii de tineri de la care avem pretentia ca peste ani sa fie medicii nostri, profesorii copiilor nostri, artistii care ne vor impresiona, muncitorii care sa integreze Romania in Uniunea Europeana. Primul contact serios al acestor adolescenti cu societatea a insemnat experimentarea pe propriile piei a felului in care merg lucrurile de-adevaratelea in Romania, nu cum li s-a spus la scoala.
V-ati revoltat pentru ce au patit absolventii de liceu? V-ati spus ca imbecilii care au provocat imensul scandal merita nu numai demisi, dar si judecati si condamnati? Nu stiu cine ar putea sa va contrazica. Nu vi se pare, insa, ca ceea ce s-a petrecut in aceasta vara la Bac este simptomatic pentru ceea ce se intampla in Romania in toate privintele?
Fara noima; cele mai importante lucruri sunt facute, in Romania, fara noima. Daca tot am inceput cu invatamantul sa amintim ca fiecare ministru cum isi lua postul in primire incepea sa faca schimbari. Reforma in invatamant a constat in transformarea trimestrelor in semestre, modificarea anuala a procedurii de admitere in liceu, lansarea afacerii manualelor alternative (unele renumite pentru idioteniile continute), modificarea continua a procedurii de admitere in invatamantul superior si a examenului de licenta. Toatea acestea facute fara cap, doar de dragul de a schimba ceva. Rezultatul: o mare zapaceala.
Nu tot o mare brambureala este si in sanatate? Toata suflarea romaneasca trebuie sa cotizeze la asigurarile de sanatate si toata suflarea romaneasca trebuie sa dea spaga la medic, la asistenta si la infirmiera, dupa caz, daca vrea sa se faca bine. Toata suflarea romaneasca trebuie sa aduca in spital medicamente, seringi, ace, becuri cu care sa se ilumineze blocul operator etc.
Are vreo noima repararea strazilor in Capitala? Cei sase primari de sector au inceput cu arterele pe care totusi se putea circula sau, cand au fost luate in primire drumurile cu probleme mari, au fost alese cu grija portiunile cele mai bune. Exact acestea au fost ,,barbierite,, de asfalt, lasate asa doua – trei saptamani, ca sa aiba mecanicii auto de lucru, sa prospere service-urile, sa creasca PIB-ul (?!). Perioada dupa care reasfaltarea se face, bineinteles, numai la orele la care traficul este cel mai intens. Dupa ce se incheie aceste operatiuni, in care strazi circulabile sunt stricate si reparate, urmeaza nu refacerea celor care te fac sa-ti dai masina pentru un cal, ci schimbarea bordurilor. Are sens?
O mare aiureala este procesul legislativ. Cele doua cabinete pastorite de Adrian Nastase detin recordul la datul cu stangu-n dreptul. Nici cu cei dinainte nu ne putem mandri, dar guvernantii de dupa 2000 sunt profesionisti la emis hotarari si ordonante si la initiat legi care sunt retrase ori modificate la scurt timp dupa ce, intrand in vigoare, provoaca uriase scandaluri.
In tot ceea ce este important, cei care au puterea de a lua decizii ne fac sa ne intrebam ce au in cap. E vina lor? Nu, pentru ca avem ceea ce meritam si meritam ceea ce avem. Am visat, cu 13 ani in urma, ca, scapand de Ceausescu, Romania va deveni mica Germanie. Suntem, acum, in 2003, mai departe de Germania decat eram in 1989. Ne raportam la nemti, dar inca nu intelegem ca daca vrem sa fim ca ei trebuie sa incepem prin a ne purta ca ei. si fata de noi insine si fata de cei pe care ii alegem sa ne reprezinte. Altfel sperantele noastre sunt fara noima.
