Fără copii și fără testament: cine poate moșteni averea după moarte

Atunci când o persoană moare fără urmași, bunurile pe care le-a lăsat — de la locuințe și terenuri până la bani și alte proprietăți — nu ajung la moștenitori la întâmplare. În România, Codul civil stabilește cine poate primi moștenirea și în ce ordine sunt chemate rudele la succesiune.

Casa, banii și terenurile cui rămân dacă nu ai copii? Răspunsul din lege

Există percepția că, în lipsa copiilor, întreaga avere a unei persoane ajunge automat la soțul sau soția rămasă în viață. Codul civil prevede însă situații în care soțul supraviețuitor trebuie să împartă moștenirea cu părinții, frații sau alte rude ale persoanei decedate.

Regulile privind succesiunea sunt stabilite de Codul civil și se aplică atunci când nu există un testament care să prevadă o altă împărțire, în limitele permise de lege.

Rudele care pot moșteni legal sunt împărțite în patru clase. Prima clasă este formată din descendenți, respectiv copii, nepoți și ceilalți urmași în linie dreaptă.

Când părinții și frații ajung să împartă moștenirea

Dacă persoana decedată nu are copii și nici alți descendenți care să poată primi averea, succesiunea se îndreaptă către clasa a doua de moștenitori legali. Aceasta îi include pe părinții defunctului, pe frații și surorile acestuia, precum și pe descendenții fraților și surorilor, în condițiile stabilite de lege.

O situație importantă apare atunci când persoana decedată era căsătorită, nu avea copii, dar în viață se află atât părinții, cât și frații acesteia. În această situație, soțul supraviețuitor nu primește întreaga moștenire. Cota care îi revine este de o treime din moștenire, în timp ce persoanele din clasa a doua împart cele două treimi rămase.

Dacă în timpul căsătoriei au fost dobândite bunuri comune, trebuie stabilită mai întâi partea care îi aparținea deja soțului supraviețuitor și partea care îi revenea persoanei decedate. În succesiune intră numai bunurile sau partea din bunuri care i-a aparținut defunctului.

Cota soțului diferă în funcție de rudele rămase

Procentul care îi revine soțului supraviețuitor se schimbă dacă nu sunt prezente ambele categorii de rude din clasa a doua. Astfel, dacă persoana decedată nu are copii, iar soțul moștenește numai împreună cu părinții defunctului sau numai împreună cu frații și surorile acestuia și descendenții lor care au vocație succesorală, soțului îi revine jumătate din moștenire.

În situația în care nu există copii, părinți, frați, surori sau descendenți ai acestora care să poată moșteni, succesiunea trece la următoarea categorie prevăzută de Codul civil. Clasa a treia este formată din ascendenții ordinari ai persoanei decedate. Aici intră bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți în linie directă ai defunctului.

Dacă există și un soț supraviețuitor, acesta moștenește, în concurs cu ascendenții ordinari, trei sferturi din moștenire. Rudele din această categorie împart între ele sfertul rămas.

Gradul de rudenie contează la stabilirea moștenitorilor

În interiorul aceleiași clase de moștenitori se aplică, ca regulă, principiul gradului de rudenie. Rudele mai apropiate ale persoanei decedate le înlătură pe cele mai îndepărtate, atunci când legea nu stabilește o excepție.

Prin urmare, lipsa copiilor nu înseamnă că soțul supraviețuitor devine automat unicul moștenitor al tuturor bunurilor. Apartamentul, casa, terenurile, economiile și celelalte bunuri care au aparținut defunctului intră în succesiune potrivit regulilor stabilite de Codul civil, iar cota fiecărui moștenitor depinde de rudele care există la momentul deschiderii moștenirii.