Extaz si agonie

Grija pentru categoriile defavorizate este tot mai mare. Dar aceasta grija se manifesta de cele mai multe ori prin subventii, directe sau indirecte, si prin ajutoare. Romania este din ce in ce mai mult un stat social, iar prin programul realizat de Ministerul Muncii tot mai multe persoane sunt, sa spunem, asistate social. Mai mult decat atat, in carca administratiilor locale cad tot mai multe cheltuieli sociale, tocmai intr-un moment in care aceste institutii incepeau sa descopere beneficiile pe

Grija pentru categoriile defavorizate este tot mai mare. Dar aceasta grija se manifesta de cele mai multe ori prin subventii, directe sau indirecte, si prin ajutoare. Romania este din ce in ce mai mult un stat social, iar prin programul realizat de Ministerul Muncii tot mai multe persoane sunt, sa spunem, asistate social. Mai mult decat atat, in carca administratiilor locale cad tot mai multe cheltuieli sociale, tocmai intr-un moment in care aceste institutii incepeau sa descopere beneficiile pe care le aduc emisiunile de obligatiuni.

Exista cu siguranta in Romania o importanta patura saraca. Intr-un fel sau altul, acesti oameni trebuie ajutati. Dar guvernul Nastase pare ca a facut o obsesie din masurile cu caracter social. Oricine insa isi poate pune cateva intrebari: de unde vin banii care se aloca pentru programele sociale? Care este pretul pe care trebuie sa-l platim noi toti pentru a putea sustine masurile cu caracter social? Raspunsurile sunt simple. Politica sociala este sustinuta din doua surse: de la bugete si din buzunarul intreprinderilor care produc pierderi, in special al companiilor din industria energetica. Tradus, acest lucru inseamna ca guvernarea PSD a reusit sa ajunga la o reala forma de haiducie. Ia de la bogati si, prin bugete, realoca fondurile saracilor. La fel se intampla si in ceea ce priveste facturile la energie sau intretinere: unii le achita, altii nu.

Factura sociala aduce o serie de riscuri in economia romaneasca. Pe de o parte, exista pericolul ca Guvernul sa fie tentat sa apeleze la deficite bugetare mai mari. Sigur ca in acest moment ele se pot acoperi fie din imprumuturi, fie luand de la anumite domenii si trimitand fondurile catre subventii si ajutoare sociale. Din pacate, singurii care dau semne ca doresc sa cenzureze aceasta tendinta sunt reprezentantii Fondului Monetar International. Guvernul, cu cat se apropie momentul alegerilor, va fi tentat sa sacrifice principiile de functionare eficienta a economiei pe altarul subventiilor sociale. Pe de alta parte, exista in economie cateva zone de mare risc. Prima dintre ele se localizeaza in zona energetica. Sa ne aducem aminte ca, in anul 1997, pericolul venea dinspre banci, mai precis de la Bancorex si Banca Agricola. Se stransese acolo o cantitate impresionanta de mizerie (subventii si pierderi) ce provenea din economia reala. Bancorex, de exemplu, a subventionat atat factura energetica a romanilor, cat si o serie de oameni de afaceri care nu si-au rambursat creditele. Bancile cu capital de stat s-au insanatosit, dar malul se strange la companiile energetice. Termoelectrica este astazi un adevarat Bancorex. Compania a avut anul trecut momente in care a pierdut un milion de dolari pe zi. De ce? Tot in numele protectiei sociale. Mai exista un al doilea risc major in economia romaneasca. si acum, ca si in urma cu multi ani, el poarta acelasi nume: platile intarziate. Estimarile specialistilor arata ca arieratele au crescut. Cu atat mai mult cu cat companiile nu au mai primit subventii transparente, prin buget, iar bancile au fost mai drastice cu clientii rau-platnici. In schimb, statul a tolerat cresterea arieratelor. Cu putine exceptii, campanii care au fost uitate destul de repede, societatile din industria energetica au ramas neputincioase in fata celor care nu-si achitau nota de plata.

Politica sociala nu s-a aplicat numai persoanelor fizice. Multe companii au beneficiat de un tratament preferential. Preocupat sa obtina crestere economica, Guvernul a inchis ochii de multe ori in fata mijloacelor prin care s-a realizat aceasta. Astfel, companii detinute de apropiati ai puterii au primit facilitati importante (reesalonari, stergeri de datorii sau, mai grav, unele firme nu si-au achitat obligatiile fata de buget). Disciplina financiara a fost ultimul obiectiv pe agenda Guvernului. Cifrele pozitive (cresterea economica, reducerea inflatiei, cresterea exporturilor) au adus Executivul in extaz. Economia romaneasca nu este insa atat de sanatoasa precum ar vrea Adrian Nastase. Parafrazand, se poate spune ca, uneori, de la extaz la agonie poate fi un singur pas.