Potrivit datelor Ministerului Economiei, în luna octombrie 2011 exporturile româneşti au înregistrat valoarea de 4,1 miliarde eEuro şi o dinamică de 16,2% faţă de octombrie 2010, continuând tendinţa de creştere a exporturilor româneşti manifestată în primele noua luni ale anului 2011.  
Se păstrează în acest fel, ritmul de creştere a exporturilor pentru o perioadă consecutivă de 26 luni (constant pozitiv). Importurile CIF aferente lunii octombrie 2011 s-au cifrat la 4,8 miliarde Euro şi au un ritm inferior de creştere (comparativ cu exporturile) de 14%, semn al menţinerii investiţiilor din activitatea productivă.
În primele trei trimestre din anul 2011 s-a menţinut caracteristica de creştere în ritm mai înalt a exporturilor către ţările din afara UE (creştere de 29,3%, faţă de o creştere de 21,2% în ţările membre ale Uniunii Europene), în special în ţări mai puţin afectate de criză sau care au reluat mai rapid creşterea economică. Această valoare, menţinută pentru o perioadă lungă de timp (peste 2 ani) constituie o dinamică record, ce nu a mai fost atinsă în domeniul relaţiilor comerciale externe în ultimii 20 de ani.
Trei sferturi din exporturi, produse manufacturate
După primele zece luni din anul  2011 se observă menţinerea la export a ponderii produselor cu valoare adăugată ridicată, respectiv ale industriei constructoare de maşini şi echipamente de transport de 41,3%. Din totalul exporturilor româneşti, 74,8% reprezintă produsele manufacturate.
Principalele produse care constituie baza exporturilor româneşti sunt: aparate electrice pentru telefonie (8,81% din exporturile româneşti), părţi şi componente pentru autovehicule (5,67%), autoturisme şi alte autovehicule (3,8%), îngrăşăminte minerale sau chimice azotoase  (2,32%), porumb (1,71%).

Se menţine orientarea geografică spre ţările Uniunii Europene (70% din exporturi şi 72% la import), dar se confirmă tendinţa anterioară  de creştere a exporturilor către ţări terţe, mai puţin afectate de criză (creştere a exporturilor de 29,3%, mult peste media valorilor înregistrate în Uniunea Europeană: creştere 21,2%).
Câteva dintre ţările cu creşteri semnificative sunt Canada – creştere a exporturilor – 70,36%, (maşini şi aparate electrice, cazane şi echipamente nucleare, componente de avioane), SUA – creştere cu 49,84% (componente auto, îngrăşăminte produse chimice), Brazilia – creştere cu 111,52% (autoturisme şi componente auto, material rulant, echipament petrolier); Federaţia Rusă – creştere de 28,31% (piese şi componente auto, frigidere şi mobilă), Ucraina – creştere de 61,44% (produse minerale, maşini şi echipamente electrice, autoturisme şi componente auto), Turcia – creştere de 10,91% (produse minerale, produse ale industriei chimice, produse din metal, maşini şi aparate electrice, automobile şi piese auto).

Există o serie de alte ţări, cu o creştere de peste 50% a exporturilor: Kazahstan (57,99), Kosovo (62,6%), Africa de Sud (79,66 %),  Emiratele Arabe Unite (101,49%), Arabia Saudită (164,83%), Iordania (122,0%), Tunisia (108,83%), Irak (78,77%), Afganistan (188,28%), Singapore (96,85%).  

5% din importuri, din Rusia

Importurile continuă să fie alcătuite, pe de o parte, din bunuri de investiţii sau produse industriale de completare pentru industria românească (64,8%) şi, pe de altă parte, din energie (11,4%) şi materii prime şi materiale (3,6%). Produsele agricole au reprezentat 6,8%  din importuri, comparativ cu 6 % din exporturi.

Orientarea geografică a importurilor nu a înregistrat o modificare majoră, pe primele cinci locuri aflându-se Germania, Italia, Ungaria, Franţa, şi China cu peste 45% din importuri, Federaţia Rusă, important furnizor de materii prime, reprezintă circa 5% din importuri.

Te-ar putea interesa și: