Exportatorii s-au fript cu facilitatile

Firmele care exporta servicii au avut probleme in a beneficia de reducerea impozitului pe profit in anii anteriori. Existenta in 2000, diminuarea cu 75% a impozitului aferent profitului din export nu a fost recunoscuta de fisc pentru firmele care exporta servicii. Astfel, cei care activeaza in domeniu s-au trezit cu datorii catre stat de care habar nu aveau. Si care au adunat penalitati. Socoteala s-a schimbat o data cu Ordonanta de urgenta nr. 217/1999, care a eliminat discriminarea. Prin efect

Firmele care exporta servicii au avut probleme in a beneficia de reducerea impozitului pe profit in anii anteriori. Existenta in 2000, diminuarea cu 75% a impozitului aferent profitului din export nu a fost recunoscuta de fisc pentru firmele care exporta servicii. Astfel, cei care activeaza in domeniu s-au trezit cu datorii catre stat de care habar nu aveau. Si care au adunat penalitati. Socoteala s-a schimbat o data cu Ordonanta de urgenta nr. 217/1999, care a eliminat discriminarea. Prin efectul ei, firmele care exportau servicii au dreptul la facilitati in egala masura cu firmele producatoare de bunuri pentru exterior.
Prin urmare, Ordonanta nr. 217 din 2000 a eliminat discriminarile intre categoriile de beneficiari. Dar a introdus noi semne de intrebare. Iar cei care s-au fript o data cu aplicarea legii se vad acum pusi in situatia de a sufla si in iaurt.
Anton Vatasescu, fost viceprimar al Capitalei, acuza limitarile impuse de OUG nr. 217/1999, cu privire la utilizarea banilor proveniti din reducerea impozitului. „Instructiunile ma obliga sa blochez definitiv 20% din profit intr-un cont discutabil”.
OUG nr. 217/1999 impune, intr-adevar, mai multe conditii de acordare a facilitatii. Vor beneficia de reducere contribuabilii care au obtinut „venituri in valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum si din prestari de servicii”. Obligatoriu, incasarile trebuie sa se faca printr-un cont bancar din Romania.
Impozitul se aplica in acest caz in cuantumul redus, de 5%. Nu inseamna ca restul banilor intra in buzunarul proprietarilor, ca dividende. Aceeasi ordonanta impune: „Sumele aferente acesteia (reducerii – n.r.) se repartizeaza ca surse proprii de finantare”. Dar cum ?
Metodologia (HG nr. 402/ 2000) nu da amanunte in sensul utilizarii sumelor, precizand numai cum se face inregistrarea contabila: „Suma aferenta diferentei de impozit rezultate dintre cota de 25% si 5% se evidentiaza separat, extracontabil, iar la sfarsitul anului aceasta se regularizeaza si se repartizeaza ca sursa proprie de finantare.”
„Care sunt utilizarile ce se pot da acestei surse proprii de finantare? In cazul unei societati ca a mea, dat fiind specificul de activitate, nu intrevad necesitatea unor investitii in urmatorii ani, nu am argumente sa-mi majorez capitalul social si nu am intentia sa inregistrez pierderi care sa fie compensate din aceste rezerve”, considera Anton Vatasescu, proprietarul firmei AV EC Consulting, cu activitate de servicii de consultanta, realizand totalitatea veniturilor din export.
„Sumele pot fi utilizate pentru desfasurarea activitatii. De exemplu, pot fi folosite pentru achizitionarea de produse sau plata salariilor. Restrictia trebuie inteleasa in sensul ca nu se pot scoate banii din companie sub forma de dividende, ceea ce practic diminueaza lichiditatile firmei. Dar nu exista restrictie in folosirea acestor bani pentru nevoile companiei”, raspunde Mihaela Mitroi, Senior Tax Manager PricewaterhouseCoopers.
Ministrul secretar de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Oana, considera ca nu sunt probleme in aplicarea facilitatilor acordate pentru activitatile de export: „Se pot face fara probleme investitii care corespund actului constitutiv al societatii: calculatoare, software, cladiri, sedii. De asemenea, sumele se pot utiliza pentru capital de lucru: plata salariilor.”
Amenzi in loc de facilitati
Nemultumirea exportatorilor de servicii are cauze mai vechi. Prin Legea nr. 133/1999 s-a facut discriminare intre firmele producatoare de bunuri si cele cu profil servicii. „Prima mare gresala s-a facut atunci cand reducerile de impozit pe profit nu s-au aplicat serviciilor pentru export”, adauga Vatasescu. In vreme ce producatorilor de bunuri li s-a recunoscut acest drept, fiscul a decis contrariul in cazul serviciilor. Neaplicarea facilitatii a avut ca suport o exprimare nefericita din Legea nr. 133/199, care vorbea de productie si nu, explicit, de servicii. Cu toate acestea, CAEN, codul care sta la baza clasificarii activitatilor din economia nationala, da termenului „productie” o acceptie larga, incluzand in aceasta sfera serviciile. Fiscul a spus un „Nu” hotarat. In loc sa beneficieze de facilitate, firma AV EC Consulting s-a trezit peste noapte cu 55 milioane lei impozit datorat, plus majorari de intarziere, de alte cateva milioane de lei.
„Organele de control nu au acordat reducerea, conform Legii nr. 133/1999, cu 75% a impozitului pe profit, calculata de societate, in suma de 56,6 milioane lei, avand in vedere ca aceasta nu desfasoara activitate de productie livrata la export, ci de consultanta. A stabilit in sarcina acesteia o diferenta de impozit in suma de 55 milioane de lei si majorari aferente de 7,4 milioane lei”, se arata in decizia Directiei Generale a Finantelor Publice Bucuresti, Serviciul de solutionare a contestatiei. Adresa, semnata de directorul DGFP Bucuresti, Doina Popescu, nu tine seama de CAEN, considerand ca este o „clasificare pur statistica, intocmita de Institutul National de Statistica si Studii Economice, si nu are relevanta in aplicarea prevederilor legale privind impozitul pe profit”. In replica, mai multe argumente stau in picioare: CAEN este aprobata prin hotarare de guvern pentru a servi la stabilirea categoriilor de activitati. La nivel mondial, european si national, serviciile sunt clasificate alaturi de productie.
Fiscul inchide ochii la orice facilitati, cand o prevedere legislativa mai putin clara ii permite. Promisa unificare si armonizare fiscala e asteptata cu infrigurare: sa se revizuiasca, primim, numai sa nu apara alte probleme!    

„Daca in lege este prevazut ca diferenta se repartizeaza ca sursa proprie de finantare, nu se pune problema unei repartizari ca dividende. Ca sa fie mai clar, trebuie precizat ca rezultatul exercitiului – in cazul in care se inregistreaza profit – se repartizeaza pe diferite destinatii (exemplific cateva):
-rezerve (cont 106)
-pentru constituirea fondului pentru cresterea surselor proprii de finantare (cont 118)
-Dividende (cont 457).
O data ce legiuitorul a stabilit destinatia – „surse proprii de finantare” – este clar ca nu poate fi folosita o alta destinatie.
Sumele pot fi utilizate pentru desfasurarea activitatii. De exemplu, pot fi folosite pentru achizitionarea de produse sau pentru plata salariilor.”
Mihaela Mitroi, Senior Tax Manager PricewaterhouseCoopers