Exportatorii jubileaza, importatorii scrasnesc din dinti

Conjunctura favorabila de pe pietele valutare a fost exploatata la un nivel minim, intrucat regula pe lista exporturilor o fac produsele de industrie usoara, alaturi de semifabricate si materii prime, exceptiile fiind rare – motoare electrice in Italia, ceva rulmenti. La prima vedere, 2002 a fost un an extrem de norocos pentru firmele romanesti de confectii si incaltaminte care livreaza in UE 65-70% din productia lor. Cum insa majoritatea contractelor de export sunt in regim de lohn, iar Europa

Conjunctura favorabila de pe pietele valutare a fost exploatata la un nivel minim, intrucat regula pe lista exporturilor o fac produsele de industrie usoara, alaturi de semifabricate si materii prime, exceptiile fiind rare – motoare electrice in Italia, ceva rulmenti.
La prima vedere, 2002 a fost un an extrem de norocos pentru firmele romanesti de confectii si incaltaminte care livreaza in UE 65-70% din productia lor. Cum insa majoritatea contractelor de export sunt in regim de lohn, iar Europa Occidentala este un furnizor major de materiale textile, castigul este doar relativ si temporar. Cu adevarat au profitat lohnistii care s-au aprovizionat din Asia si au vandut in UE, dupa cum cei care s-au aprovizionat din UE si au vandut in America de Nord au fost cei mai pagubiti.
Pe piata interna, avertizeaza dl Aurelientu Popescu, presedintele Federatiei Producatorilor din Industria Usoara, intarirea monedei europene va avea ca rezultat crestere de preturi: „Influenta va fi probabil prea mica pentru a da un impuls inflatiei. Abia dupa ce regiile isi vor stabili preturile pe noua moneda de referinta, vom sti si noi pe ce costuri lucram.”

Importurile sunt lovite direct

Aceeasi scumpire afecteaza si produsele finite importate din tarile cu moneda comunitara. Daca politica unui hypermarket precum Carrefour, care se bazeaza in proportie de peste 90% pe furnizori interni, poate fi o solutie pentru produsele alimentare, de pilda, aparatura electrocasnica provine de regula din import.
Preocupata de previzibilul impact al scumpirii importurilor asupra consumului, Asociatia Nationala a Exportatorilor si Importatorilor din Romania va lua in discutie, in perioada imediat urmatoare, o serie de solutii, dintre care doua se intrevad deja: „Fie schimbam furnizorii si ne orientam mai mult in afara zonei euro, fie mergem pe ideea stabilirii contractelor in dolari, precizeaza secretarul general al ANEIR, dl Mihai Ionescu. Numai ca, atunci cand cursul de schimb era mai favorabil pentru importatori, noi am exclus o asemenea solutie; acum s-ar putea ca furnizorii nostri din UE sa nu fie de acord.”
Cum asemenea jocuri de curs sunt jocuri cu suma zero, din care nu poate castiga simultan toata lumea, importatorii care opereaza pe zona euro sunt cei care vor duce greul in perioada urmatoare. Atat pentru ca moneda europeana ar putea ramane suficient de puternica, cat si pentru ca, potrivit pozitiei ANEIR exprimata de dl Ionescu, „corect ar fi sa dam o sansa de refacere exportatorilor care, in 2000-2001, au pierdut cate un miliard de dolari in fiecare an. Trecerea la euro ca moneda de referinta nu trebuie sa fie abrupta, vreme de cel putin doi ani ar trebui sa pastram cosul valutar.”

Aprecierea euro reduce profiturile

Trecerea la valuta comunitara a generat insa probleme cu mult timp inainte de a avea loc. „Anuntul atat de frecvent repetat, dar nu suficient de clar, ca din 2003 euro va deveni moneda de referinta – marturiseste dl Marcel Borodi, directorul general al companiei Brinel Computers din Cluj-Napoca – ne-a facut sa credem ca acest lucru se va intampla chiar din prima zi a anului. Abia acum constatam ca poate fi la fel de bine si 1 ianuarie, si 31 decembrie 2003. Fapt este ca, in asteptarea unei decizii finale, nu stii pe ce baza sa-ti faci planurile. A doua mare problema este ca noi importam componente pe un euro in crestere si vindem clientilor interni produse finite pe sume fixe, in lei. Desigur, poti incerca sa-i impui clientului plata in echivalent euro la cursul zilei. Este o solutie cu care aproape ca te muti in zona tranzactiilor valutare, iar, din acest punct de vedere la fel de bine poti incerca sa muti, in functie de conjunctura, banii de pe euro pe dolar si invers; daca ai noroc, mai scoti din pierdere, dupa ce platesti comisionul de 2%. Dificultatea, in ceea ce ne priveste, consta in faptul ca multi dintre clientii nostri, circa o treime din total, dar mergand pana la 60% din livrari in anumite luni, sunt clienti bugetari. Depindem mult de ei aici, in provincie, unde firmele private puternice sunt foarte putine. Or, plata in echivalent euro la cursul zilei nu este o optiune atunci cand clientul este intreprindere cu capital de stat, administratie locala sau firma finantata prin Programul Phare sau o universitate.”
Aceeasi problema, desi din motive diferite, o intampina dl Ion Cobzarenco, patronul Coelco Trade, producator si distribuitor de echipamente electrice: „Noi lucram cu credit de la furnizorii nostri din UE, pe una-doua luni sau chiar mai mult; avem de platit, de pilda, facturi scadente acum, emise in octombrie sau noiembrie. Aprecierea monedei euro cu 3% intr-o singura luna si cu 5% in doua luni este pierdere curata. Aparent, contractele pe care le-am incheiat cu clientii nostri interni ne protejeaza de fluctuatiile de curs, prevazand plata in echivalent euro la cursul zilei. Numai ca in mediul nostru de afaceri nu este suficienta o clauza contractuala pentru a fi si protejat. Pur si simplu, clientul o ignora si achita contractul la cursul din ziua facturarii: dom’le, eu n-am bani sa platesc marfa, dar sa mai achit si diferenta de curs! Ca sa nu mai spun ca achita cu mare intarziere, incepand cu Erbasu si terminand cu Electrica, intre numeroase alte societati si regii. Asa incat singura solutie valabila si sigura pe care o vad este includerea in pret a unei marje de 3-5% pentru compensarea diferentei de curs.”