EXCLUSIV: Profitul cramei lui Mugur Isărescu s-a înjumătățit
SURSA FOTO: Inquam Photos, Octav Ganea
EXCLUSIV. Business-ul cu vin al guvernatorului BNR a fost mult mai puțin profitabil în anul 2021, conform cifrelor raportate la ministerul de Finanțe, deși cifra de afaceri a firmei pe care casa de vinuri a lui Mugur Isărescu a crescut.
Casa de vinuri a guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri de aprope 6 milioane de lei, în creștere față de anul precedent, când raportase afaceri totale de 5,2 milioane de lei.
În schimb, profitul MĂR SRL, firma prin care guvernatorul BNR derulează deja celebrul său business cu vinuri de Drăgășani, a scăzut la jumătate față de anul 2020, de la 1,8 milioane de lei la 950 de mii de lei, conform datelor raportate la ministerul de Finanțe.
Vinurile realizate de Casa Isărescu se găsesc în reţelele de magazine Annabella, Auchan, Carrefour, Kaufland, Mega Image, Metro şi Selgros, conform datelor de pe site-ul companiei. Crama produce vinuri din soiurile Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Fetească Regală, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă Românească, Merlot, Negru de Drăgăşani şi Syrah.
Dragostea pentru vie şi vinuri i-a fost insuflată guvernatorului BNR de către bunicii mamei. Via a fost moștenită de la tatăl său și este mândria lui Isărescu.
“Ne-am apucat serios să facem viticultură, pentru noi, pentru familie, după ce au început necazurile, prin anii ’70-’80, când nu mai găseai nici vin, iar tata s-a pensionat. După 1971, ne-am apucat de producţie proprie de vin, iar în anii ’80, când nu mai găseai nimic, decât vin de masă, făceam vinuri chiar reuşite”, declara Mugur Isărescu începuturile în viticultură.
Trei dintre vinurile produse de Casa Isărescu, podgoria deţinută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au fost incluse în „Cartea Vinurilor Româneşti 2015-2016”, un catalog al celor mai bune vinuri din România.
Aceste vinuri au fost selecţionate de un juriu international, care a degustat 3.000 de vinuri produse în România şi Republica Moldova, din care au ales 214, care ar putea să stea la orice masă din această lume.
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





