EXCLUSIV Piața veterinară se mută spre tratamente complexe. Reducerea sprijinului guvernamental tensionează sectorul

Medicii veterinari din România se așteaptă la o creștere a cererii pentru suplimente nutriționale, vaccinuri, terapii specializate și tratamente pentru managementul durerii în 2026, potrivit datelor celui mai recent studiu Ipsos Vets Monitor, realizat la începutul acestui an. Concluziile reies atât din cercetarea de piață, cât și din răspunsurile oferite pentru Capital.ro de reprezentanții Ipsos România. În același timp, profesioniștii din domeniu atrag atenția asupra presiunilor tot mai mari generate de reducerea finanțării guvernamentale pentru cabinetele veterinare, o decizie cu impact direct asupra activității curente și a sustenabilității financiare.

Studiul Ipsos conturează o piață veterinară orientată pragmatic, cu prescripții adaptate bugetului clienților

Medicii veterinari din România se așteaptă la o creștere a cererii pentru suplimente nutriționale, vaccinuri, terapii specializate și tratamente pentru managementul durerii în 2026, într-un context de piață caracterizat de decizii pragmatice și o competiție intensă între producători, relevă studiul Ipsos Vets Monitor.

Cercetarea a fost realizată în luna ianuarie 2026, pe un eșantion de medici veterinari din mediul urban și rural, și oferă o radiografie a comportamentului de prescriere, a perspectivelor de creștere și a dificultăților structurale din domeniu.

Potrivit datelor, peste jumătate dintre medicii veterinari intervievați declară că nu au o preferință clară între companiile farmaceutice multinaționale și producătorii locali. Mai exact, 56% afirmă că alegerea produselor se face în funcție de cazurile clinice concrete, fără a favoriza un anumit tip de furnizor.

„Studiul evidențiază un sector aflat într-un proces de transformare”, a declarat Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Pharma and Animal Health Client Director la Ipsos.

În același timp, 60% dintre respondenți spun că recomandă în mod egal medicamente originale și generice, adaptând soluțiile terapeutice atât la nevoile medicale ale animalelor, cât și la posibilitățile financiare ale proprietarilor.

Această abordare indică o orientare puternic pragmatică a profesiei, în care decizia medicală este strâns legată de realitățile economice ale pieței și de accesibilitatea tratamentelor.

Afecțiunile acute domină activitatea curentă, într-o piață farmaceutică extrem de fragmentată

Din perspectiva tipurilor de patologii tratate, afecțiunile acute continuă să reprezinte cea mai mare parte a activității medicale în cabinetele veterinare din România. Acest aspect influențează direct structura prescripțiilor și tipurile de produse utilizate cel mai frecvent în practica zilnică.

În paralel, piața farmaceutică veterinară este percepută de medici ca fiind una extrem de competitivă. Respondenții declară că sunt familiarizați cu un număr mare de companii și branduri, atât internaționale, cât și locale, ceea ce reflectă un nivel ridicat de fragmentare. Această diversitate de ofertă este asociată cu o deschidere crescută către soluții variate, adaptate fiecărui caz clinic în parte, dar și cu o presiune constantă asupra deciziilor de achiziție și recomandare.

Cererea pentru terapii specializate și managementul durerii, în creștere accelerată în 2026

Privind spre următoarele 12 luni, medicii veterinari din România se așteaptă la o creștere a cererii pentru suplimente nutriționale, vaccinuri, terapii specializate și tratamente pentru managementul durerii în 2026, acestea fiind segmentele cu cel mai mare potențial de dezvoltare.

În mod special, sunt menționate domenii precum oncologia și dermatologia veterinară, alături de soluțiile destinate controlului durerii, pe fondul unei atenții sporite acordate calității vieții animalelor.

Această evoluție este susținută de schimbările în comportamentul proprietarilor de animale, dar și de extinderea competențelor și a serviciilor oferite de cabinetele veterinare, în special în zonele urbane.

Reducerea finanțării guvernamentale amplifică presiunile asupra cabinetelor veterinare

În contrast cu perspectivele de creștere a pieței, sustenabilitatea financiară rămâne una dintre principalele preocupări ale medicilor veterinari. Decizia Guvernului de a reduce finanțarea anuală pentru cabinetele veterinare de la 10.000 la 5.000 de lei a generat reacții puternice în rândul profesioniștilor din domeniu.

Datele studiului arată că 44% dintre veterinari afirmă că nu au beneficiat de această finanțare, în timp ce un procent egal se așteaptă să fie semnificativ sau extrem de afectați de reducerea fondurilor. Printre cele mai frecvent anticipate consecințe se numără reducerea personalului, scăderea volumului de activitate și creșterea prețurilor serviciilor medicale oferite.

„Medicii veterinari se adaptează unor cerințe medicale tot mai complexe și unor clienți mai bine informați, însă reducerea finanțării riscă să le limiteze capacitatea de a investi, de a păstra personalul și de a menține calitatea serviciilor. Modul în care acest echilibru va fi gestionat în 2026 va fi esențial pentru reziliența pe termen lung a serviciilor veterinare din România”, mai spune Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Pharma and Animal Health Client Director la Ipsos.

Clarificări din partea Ipsos: ce arată și ce nu arată datele studiului

Pentru a completa informațiile din studiu, reprezentanții Ipsos au oferit explicații suplimentare pentru Capital.ro privind limitele analizei și interpretarea rezultatelor. În ceea ce privește categoriile de animale pentru care se anticipează cea mai mare creștere a cererii, analiza nu a intrat în acest nivel de detaliu.

„Categoriile de animale pentru care se anticipează o creștere a cererii nu au fost analizate în cadrul acestui studiu. Analiza s-a concentrat pe categorii de produse, având un caracter general”, a declarat pentru Capital.ro Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Pharma and Animal Health Client Director la Ipsos.

Referitor la relația medic–client și posibila creștere a reticenței față de investigațiile sau tratamentele costisitoare, reprezentantul Ipsos a subliniat caracterul prematur al unei astfel de evaluări.

„ Acest aspect nu a fost analizat suplimentar în cadrul studiului. Totuși, având în vedere intervalul scurt de la implementarea măsurii de reducere a finanțării, este probabil prea devreme pentru ca medicii veterinari să poată observa schimbări semnificative în relația medic–client”, a mai spus Irina Nicolaescu (Aldeşiu).

Diferențe între urban și rural, cu impact mai sever în mediul rural

Studiul evidențiază și diferențe notabile între mediul urban și cel rural, chiar dacă eșantionul nu permite generalizări la nivel național.

„Da, există diferențe între cele două segmente analizate. Totuși, este important de menționat că studiul a fost realizat pe un eșantion de 50 de medici veterinari (în proporții egale urban–rural), un eșantion insuficient pentru a vorbi despre reprezentativitate la nivel național”, a precizat Irina Nicolaescu (Aldeşiu).

Chiar și în aceste condiții, datele indică variații relevante: în mediul urban, 65% dintre medicii veterinari intervievați declară că nu au beneficiat de finanțare, comparativ cu 21% în mediul rural.

În ceea ce privește impactul anticipat, 19% dintre veterinarii din urban estimează că vor fi extrem de afectați, procent care urcă la 46% în rândul celor din rural, potrivit declarațiilor oferite pentru Capital.ro de Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Pharma and Animal Health Client Director la Ipsos.

Adaptarea cabinetelor, încă în fază incipientă

În ceea ce privește strategiile de adaptare la noile presiuni financiare, studiul nu a analizat în detaliu soluții precum diversificarea serviciilor, colaborările sau digitalizarea.

„Acest aspect nu a fost analizat în detaliu în cadrul studiului. Este probabil prea devreme pentru ca medicii veterinari să fi avut timpul necesar să elaboreze strategii de adaptare. Măsura de reducere a finanțării este foarte recentă, ceea ce înseamnă că efectele concrete vor deveni vizibile treptat”, a încheiat Irina Nicolaescu (Aldeşiu), Pharma and Animal Health Client Director la Ipsos.

Studiul Ipsos Vets Monitor a fost realizat prin interviuri telefonice, în luna ianuarie 2026, pe un eșantion de 50 de medici veterinari din România, cu acoperire națională și o distribuție egală între mediul urban și rural.