Asemenea multor români cuprinşi de febra imobiliară din 2007, soţii Marcel şi Rodica Marina din Cluj-Napoca au pus bazele unui ansamblu rezidenţial în comuna clujeană Floreşti. Planul era să construiască şase blocuri, cu câte trei etaje şi mansardă, cu circa 30-40 de apartamente fiecare. Pentru a demara afacerea, cei doi investitori s-au împrumutat de la Imocredit, un IFN ce face parte din grupul financiar înfiinţat de Iosif Pop în 2003, după ce a părăsit conducerea Băncii Transilvania. Cu banii de la bancă şi de la cumpărători, soţii Marina au reuşit să dezvolte primele patru blocuri şi să construiască „la roşu“ ultimele două, însă criza le-a dat afacerile peste cap.

„În 2008 şi-au lichidizat averea, iar acum se dau săraci. Este vorba de o pagubă de peste 400.000 de euro. Noi am identificat până acum 10-12 persoane fizice, plus Imocredit. Au avut angajat un credit din care a mai rămas de plată în jur de 100.000 de euro“, a declarat în exclusivitate pentru Capital Radu Revnic, managing partner al casei de avocatură Revnic şi Asociaţii, care reprezintă păgubiţii în acest caz.

Între timp, cei doi soţi au divorţat fără partaj, iar Marcel Todoruţ Marina a intrat în faliment la propria cerere în 26 noiembrie 2013. Instanţa clujeană a stabilit ca dată la care trebuie definitivat tabelul de creanţe 11 februarie 2014. Avocaţii sunt de părere că cei doi s-au folosit de legea insolvenţei pentru a se proteja împotriva executărilor silite care au fost emise pe numele lor.  

„În ultimii doi ani s-au obţinut hotărâri irevocabile prin care vânzătorii sunt obligaţi să restituie banii achitaţi de clienţi, atât sub formă de avansuri, cât şi plăţi integrale. Acestea sunt titlurile executorii. În situaţia de faţă, banca are întâietate deoarece are constituită ipotecă pe terenurile pe care sunt construite blocurile. Dar mai sunt şi alte imobile care se pot valorifica şi noi estimăm că vom avea o rată destul de mare de recuperare a pagubei. Au imobile pe numele lor, apartamente unde locuiau şi alte imobile pe care le-au cumpărat şi nu au reuşit să le vândă“, explică Revnic.

Cazul Micle, în oglindă

Acest dosar aminteşte de prima persoană fizică intrată în faliment, situaţie care s-a înregistrat tot la Cluj. Cazul lui Daniel-Ionel Micle, declanşat în mai 2012, şi al foştilor soţi Marina sunt edificatoare pentru ce a însemnat piaţa imobiliară românească în perioada de „boom“, când mii de persoane fizice s-au erijat în constructori de locuinţe fără a avea cunoştinţe în domeniu.

În ceea cel priveşte pe Micle, acesta a promis în 2007 clujenilor că va construi 14 blocuri cu trei etaje şi mansardă în comuna Baciu de lângă Cluj-Napoca. Peste 120 de persoane au căzut în plasa întinsă de acesta. Din cele 14 blocuri promise, Micle a finalizat doar patru şi foarte puţine au fost vândute şi intabulate legal. Mai mult, el a ipotecat un bloc cu circa 20 de apartamente în favoarea britanicului Keith John Viner în schimbul unui împrumut de circa 1 mil. euro. Operaţiunea a fost realizată prin intermediul surorii lui Micle, însă nu există acte cu privire la modul în care aceşti bani au intrat în România. Paguba în acest caz este de 3,1 mil. euro, iar cazul trenează deja de aproape doi ani.  

„Cazul nu se poate finaliza până nu se stabileşte activul şi pasivul. Am iniţiat nişte acţiuni prin care se încearcă reîntregirea patrimoniului lui Micle, a unor bunuri pe care el le-a înstrăinat – presupunem noi că prin fraudarea creditorilor. După ce aceste bunuri se consolidează în activ se va proceda la lichidarea lor. Deocamdată suntem în miezul lucrurilor şi estimăm că va mai dura un an sau doi. În această perioadă Micle nu mai poate desfăşura nicio activitate, iar dacă o face prin interpuşi şi îl prindem intră din nou în horă. El este acum asemenea unui minor care are o tutelă. Are dreptul la o sumă de bani pentru subzistenţă. Spre exemplu, dacă el ar fi angajat şi ar câştiga salariul minim, nu s-ar atinge nimeni de câştigul lui“, spune Radu Revnic, care reprezintă un grup de păgubiţi şi în dosarul Micle.

Potrivit lui Revnic, cele două cazuri de faliment personal din Cluj ar putea genera un lanţ de dosare care implică persoane fizice ce au derulat afaceri imobiliare răpuse de criză.

Te-ar putea interesa și: