EXCLUSIV Care este PREȚUL REAL al benzinei și motorinei și cum suntem păcăliți la pompă chiar de stat

Aceasta înceamnă o ieftinire de 18,5%. În aceeaşi perioadă de o lună, potrivit datelor Oil Bulletin(centralizatorul Comisiei Europene de preţuri comparate ale carburanţilor din ţările membre), preţul benzinei şi motorinei din România a scăzut insignifiant, de la 1,24 euro(5,70 lei) pe litru la 1,18 euro(5,42 lei), respectiv de la 1,29 euro(5,93 lei) pe litru la 1,27 euro pe litru(5,84 lei). Adică ieftiniri de 5%, respectiv 1,5%, practic , ca şi inexistente. Aceste date, pe care companiile distribuitoare de carburanţi din România le trimit la Bruxelles, arată că benzinarii români nu prea au ţinut cont de ieftinirile din pieţele internaţionale, menţinând neschimbate preţurile practicate în staţiile proprii, chiar şi în condiţiile în care a fost o prăbuşire  cu aproape 20% a cotaţiilor ţiţeiului, în doar o lună.

Aşa cum toţi şoferii ştiu, schimbările de preţ din benzinării sunt făcute aproape imediat, atunci când petrolul se scumpeşte, dar, iată, la ieftiniri e mai greu. Reducerile se fac mult mai greu şi sunt mici, în schimb, când se scumpeşte petrolul, peste noapte se scumpesc şi carburanţii, ba chiar o fac semnificativ.

România este a doua cea mai ieftină ţară din UE, ca preţ al benzinei , cu toate taxele incluse, după Bulgaria. Cu totul alta este situaţia la motorină, unde România este doar pe la jumătatea clasamentului. 

Ce plătim la pompă

În România, 50% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu – dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final, deşi proporţia ajustării ar trebui, în mare, să corespundă, în condiţii de curs de schimb dolar/leu stabil pe o perioadă mai îndelungată de timp, cum este în România de mai multe luni. Dar, acest lucru nu înseamnă că o astfel de decalare nu este posibilă. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

Povestea supraaccizei