EXCLUSIV Care este PREȚUL REAL al benzinei și motorinei și cum suntem păcăliți la pompă chiar de stat

Aceasta înceamnă o ieftinire de 18,5%. În aceeași perioadă de o lună, potrivit datelor Oil Bulletin(centralizatorul Comisiei Europene de prețuri comparate ale carburanților din țările membre), prețul benzinei și motorinei din România a scăzut insignifiant, de la 1,24 euro(5,70 lei) pe litru la 1,18 euro(5,42 lei), respectiv de la 1,29 euro(5,93 lei) pe litru la 1,27 euro pe litru(5,84 lei). Adică ieftiniri de 5%, respectiv 1,5%, practic , ca și inexistente. Aceste date, pe care companiile distribuitoare de carburanți din România le trimit la Bruxelles, arată că benzinarii români nu prea au ținut cont de ieftinirile din piețele internaționale, menținând neschimbate prețurile practicate în stațiile proprii, chiar și în condițiile în care a fost o prăbușire  cu aproape 20% a cotațiilor țițeiului, în doar o lună.

Așa cum toți șoferii știu, schimbările de preț din benzinării sunt făcute aproape imediat, atunci când petrolul se scumpește, dar, iată, la ieftiniri e mai greu. Reducerile se fac mult mai greu și sunt mici, în schimb, când se scumpește petrolul, peste noapte se scumpesc și carburanții, ba chiar o fac semnificativ.

România este a doua cea mai ieftină țară din UE, ca preț al benzinei , cu toate taxele incluse, după Bulgaria. Cu totul alta este situația la motorină, unde România este doar pe la jumătatea clasamentului. 

Ce plătim la pompă

În România, 50% din preţul unui litru de carburant reprezintă taxele şi accizele datorate statului. Preţul petrolului, cursul de schimb, costurile de logistică sau marja companiilor petroliere constituie cealaltă jumătate, fiecare dintre aceste elemente influenţând mai mult sau mai puţin preţul de la pompă. O altă influenţă importantă o are cursul de schimb leu – dolar. Petrolul şi produsele petroliere sunt cotate în dolari, însă distribuţia în România se face în lei, după care furnizorul este plătit tot în dolari – o întârziere de 30-45 de zile, în funcţie de fluxul de producţie/achiziţie între preţul de achiziţie şi preţul de desfacere. Astfel, o depreciere a leului în faţa dolarului aduce cu sine scumpirea carburanţilor.

Fiecare parte componentă a preţului are influenţă în preţul final. Dar nu înseamnă, în mod automat, că o ajustare într-un sens a unei componente duce la o ajustare proporţională a preţului final, deși proporția ajustării ar trebui, în mare, să corespundă, în condiții de curs de schimb dolar/leu stabil pe o perioadă mai îndelungată de timp, cum este în România de mai multe luni. Dar, acest lucru nu înseamnă că o astfel de decalare nu este posibilă. Spre exemplu, cotaţia barilului de ţiţei poate scădea semnificativ, dar, în acelaşi timp, dolarul se poate aprecia în raport cu leul, în aşa fel încât preţul final să rămână neschimbat sau să scadă foarte puţin.

Povestea supraaccizei

În acest moment, litrul de carburant comercializat în stațiile locale conține în preț o supraacciză de 38 de bani pe litru, care ar urma să fie scoasă până la sfârșitul anului, potrivit declarațiilor ministrului de Finanțe Orlando Teodorovici. În consecință, benzinăriile ar trebui să opereze o ieftinire de 38 de bani pe litru, atât la benzină cât și la motorină, iar România ar deveni cea mai ieftină țară din UE pentru ambele tipuri de carburanți, poziție pe care a mai fost, în 201. ‘’Vom face o analiză de oportunitate. Prima acţiune în România este să spui că vei avea un minus pe buget, dacă scoţi o taxă, dar trebuie să te uiţi la efectele de runda a doua. Dacă o astfel de taxă poate produce efecte pozitive în economie, este foarte bine”, a spus Teodorovici. Supraîncărcarea cu taxe a carburanților nu a adus mai multe venituri la buget, așa cum sperau guvernanții. Ba chiar, după introducerea ei, anul trecut, vânzările au scăzut, ceea ce înseamnă că statul nu prea a avut de câștigat, dat fiind faptul că nu a încasat considerabil mai mult din taxele ce-i revin, așa cum spera. Acum, se încearcă varianta inversă: scăzând taxarea, se ieftinesc carburanții, cresc vânzările și statul colectează maimult la buget.

În 2014, Guvernul Ponta introducea o supraacciză pe carburanţi, de 7 eurocenţi pe litru, cu scopul declarat ca din banii strânşi suplimentar se vor construi autostrăzi. Ulterior, chiar Victor Ponta a spus că această supraacciză a fost o eroare, dat fiind că banii au intrat nu în autostrăzi, ci în bugetul mare. La finalul anului 2016, noul Guvern PSD a decis, potrivit promisiunii asumate în campania electorală, că va scoate această supraacciză începând cu 1 ianuarie 2017. Tot la 1 ianuarie, a scăzut şi cota generală de TVA, cu un punct, de la 20% la 19%.

În toamna lui 2017, Guvernul s-a răzgândit însă şi a decis reintroducerea acestei supraaccize, pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare .

În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern. Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru. Înainte de a opera majorarea, ministrul Finanţelor a spus că s-a ales varianta creşterii în două etape tocmai pentru a nu crea şocuri consumatorilor. Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării.

În România există trei mari producători de carburanţi – Petrom, Rompetrol şi LukOil – şi mai mulţi distribuitori majori.

Trendul de preţ al carburanţilor este urmat fără excepţie de toţi distribuitorii, chiar dacă în proporţii diferite.