Excedentul comercial al României în relaţia cu Africa a crescut la 1,6 miliarde de euro, în 2013
Valoarea exporturilor de bunuri ale României în Africa a crescut, în 2013, la 2,055 miliarde de euro, faţă de 1,786 miliarde de euro în 2012, în timp ce exporturile de bunuri ale UE spre continentul african au urcat la 152,869 miliarde de euro, de la 150,701 miliarde de euro, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În 2013, valoarea importurilor UE din Africa au scăzut la 167,962 miliarde de euro, de la 186,634 miliarde de euro în 2012. Importurile României din continentul african au scăzut la 365 milioane de euro, de la 414 milioane de euro.
În consecinţă, UE a înregistrat un deficit de 15,093 miliarde de euro în 2013, faţă de un deficit de 35,933 miliarde de euro în 2012.
În cazul României, excedentul balanţei comerciale pe relaţia cu Africa a crescut la 1,69 miliarde de euro, de la 1,372 miliarde de euro.
În 2013, Africa a fost între primii zece parteneri comerciali al UE28, fiind responsabilă pentru aproximativ 9% din comerţul internaţional cu bunuri al UE.
În rândul statelor membre, Franţa (28 de miliarde de euro sau 18% din exporturile UE) a fost anul trecut cel mai mare exportator spre continentul african, urmată de Germania (22 miliarde de euro sau 14%), Italia (20 miliarde euro sau 13%) şi Spania (16 miliarde euro sau 11%).
Spania a fost cel mai mare importator (28 miliarde euro), urmată de Italia (27 miliarde de euro), Franţa (26 miliarde de euro), Marea Britanie (22 miliarde de euro) şi Germania (21 miliarde euro).
Cel mai ridicate deficite în 2013 s-au înregistrat în Spania (12 miliarde de euro), Marea Britanie (10 miliarde de euro) şi Italia (7 miliarde de euro), iar cele mai mari excedente au fost în Belgia (5 miliarde de euro), Franţa, România şi Suedia (toate cu două miliarde de euro).
În perioada 2-3 aprilie 2014 va avea loc la Bruxelles summitul UE – Africa. AGERPRES
M-am angajat la site-ul capital.ro într-o perioadă în care online-ul aproape că nu exista, iar printul era, încă, la o așa de mare putere încât oamenii de la site erau percepuți, cumva, drept oaia neagră a redacției. Cineva ar putea spune că am fost un om cu viziune, care știa că epoca printului va apune. Ei bine, nu, n-am fost. Nu m-aș fi gândit niciodată că oamenii vor ajunge să citească știrile pe internet în felul în care le citesc astăzi: a apus până și epoca desktopului, iar știrile sunt consumate în proporție de 80% de pe telefon. Mediul ăsta care se numește online are o mare trăsătură: schimbarea, iar dacă tu, cel care lucrezi în mediul online, nu te adaptezi în permanență la schimbare, nu reziști. Altă cale nu e. Pentru mine, site-ul capital.ro reprezintă nu doar un loc de muncă, este însuși mediul în care m-am format ca om și în care am devenit persoana care este astăzi. Pentru mine, capital.ro este un mod de viață...
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





