Evidenta salariatilor se va tine tot cu pixul pe hartie
vigoare HG nr. 247 prin care se reglementa intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor. Timp de zece luni, angajatorii au fost supusi la o adevarata munca silnica. Personal suplimentar pentru a putea face fata solicitarilor. Sume insemnate de bani pentru achizitionarea registrelor. Cozi interminabile si timp pierdut pentru stampilarea lor la inspectoratele teritoriale de munca. Sedii ingropate in mormane de registre. Functionari transformati in stampilari pe banda. M
vigoare HG nr. 247 prin care se reglementa intocmirea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor. Timp de zece luni, angajatorii au fost supusi la o adevarata munca silnica. Personal suplimentar pentru a putea face fata solicitarilor. Sume insemnate de bani pentru achizitionarea registrelor. Cozi interminabile si timp pierdut pentru stampilarea lor la inspectoratele teritoriale de munca. Sedii ingropate in mormane de registre. Functionari transformati in stampilari pe banda. Munca sisifica de inregistrare a tuturor angajatilor. Acestea au fost consecintele vizibile ale HG nr. 247/2003. Partea invizibia a urmarilor acestui act dat in pripa a fost cu mult mai mare.Reglementarile incomplete, confuziile create de interpretarea termenilor si indicatiile contradictorii ale inspectorilor de munca au condus la crearea unui haos care a pus in pericol statutul angajatilor si drepturile cuvenite pentru pensionare. si mai grav este insa faptul ca nici intreprinzatorii, nici inspectoratele nu au la dispozitie spatii adecvate pastrarii registrelor in deplina siguranta, pentru cateva zeci de ani. Autorii acestui instrument de tortura pentru angajatori si-au prins degetele in propria creatie juridica. In loc sa-si recunoasca esecul, Executivul a dat un termen de gratie angajatorilor care, pana in 2007, trebuie sa completeze si carnetele, si registrele. In fapt, statul ii obliga pe intreprinzatori sa munceasca dublu si sa cheltuiasca bani pentru ceea ce functionarii publici nu sunt capabili sa faca. Adica sa supravegheze piata muncii si sa combata munca la negru. Pentru ca reglementarea juridica s-a intors tot impotriva autorilor, inspectorii de munca fiind depasiti de munca si realitatea de pe teren, HG nr. 247 a fost suspendata, in ideea de a se gasi o formula care sa le usureze viata acestora si nu a angajatorilor. Termen de gratie 2007, dar pentru Inspectia Muncii Daca martea aceasta proiectul de hotarare propus de Guvern va fi agreat in cadrul Comisiei de Dialog Social, de martisor angajatorii vor primi un nou registru, dar fara modificari de fond. Nu se vor mai completa coloanele cu modificarile si suspendarile din contractele de munca si nu vor mai fi stampilate la inspectorate. In rest, sistemul de evidenta dubla ramane acelasi. Speranta ca registrele se vor putea alcatui in forma electronica ramane dupa integrare. Adica in anul de gratie 2007. Acesta este termenul limita asumat de guvernanti pentru a pune la punct un sistem electronic. Valentina Contescu, inspector general de stat adj. la Inspectia Muncii, recunoaste ca inspectoratele nu au capacitatea de a tine evidenta electronica a angajatilor: „In momentul de fata nu suntem organizati pentru asa ceva, insa incercam sa ajungem la acest sistem electronic de evidenta. Registrul general de evidenta a angajatilor va fi tinut tot de mana, pentru ca modificarile la hotararea de guvern nu prevad ca se poate face electronic. Noi nu suntem pregatiti din punct de vedere tehnic si nu avem mijloacele de securizare a datelor. Studiem problema. Pana in 2007 trebuie sa gasim o solutie.” Problema este de ce nu s-a studiat pana sa se dea legea? Chiar daca nu recunoaste, Inspectia Muncii a creat un cadru legislativ in pripa si cu multe greseli, iar solutia se experimenteaza in continuare tot pe pielea intreprinzatorului. Dna Contescu precizeaza cu diplomatie ca „am tinut seama de multe observatii facute de angajatori. Am incercat sa clarificam foarte bine care elemente se inscriu in registrul angajatilor si in ce maniera, pentru a nu exista interpretari diferite. Am detaliat exact ce se scrie in fiecare coloana si rand.” Marea favoare facuta angajatorilor este faptul ca nu se mai impune un formular tipizat. Fiecare poate sa-l redacteze, potrivit prevederilor din HG, si sa-l scoata la imprimanta. Asa ca putinii care nu au cumparat registrele cu pricina pot acum sa le confectioneze cu mijloace proprii. Intre doua rele, Eugen Manu, consilier in resurse umane la o intreprindere privata, spune ca ar fi „mai bine sa obligam oamenii sa-si cumpere computere, decat tone de hartie pentru care nu exista nici o forma de securizare. Se voia ca, in baza inscrisurilor efectuate in aceste documente primitive, peste 16 ani sa mi se dea pensie…” Aici este problema de fapt. S-a lansat un cadru legislativ care nu ofera oamenilor nici o certitudine pentru ziua de maine.
Modificari In noul Registru al angajatilor
1. Nu se mai impune angajatorului sa achizitioneze un registru tipizat. El poate fi realizat individual, la computer si tiparit la imprimanta.
2. Nu se va mai stampila fiecare pagina la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM). Se vor numerota toate paginile.
3. Infiintarea registrului si inregistrarea lui cu numar la ITM se va face din momentul angajarii primului om, si nu de la data infiintarii firmei.
4. Nu se mai completeaza modificarile si suspendarile din contractele de munca.
5. Se desfiinteaza continutul din ultima coloana care prevedea consemnarea temeiului legal al desfacerii contractului de munca.
6. In ultima coloana a tabelului se va trece numele si semnatura persoanei care face inregistrarea.
7. Amenzile pot fi platite pe loc sau in termen de 48 de ore, la jumatate din valoarea minima.
8. In punctele de lucru, unde nu se tin registrele angajatilor, trebuie sa existe o notificare prin care se precizeaza ca salariatii respectivi sunt inregistrati in registrul angajatilor de la sediul social al firmei, registru care este inregistrat cu numarul (…) la ITM.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





