Eurostat: Prețurile la energie electrică rămân la niveluri de criză. România, printre țările cu cele mai scumpe facturi

Deși criza energetică pare depășită, facturile gospodăriilor europene continuă să rămână ridicate. Noile date publicate de Eurostat arată că prețurile energiei electrice s-au stabilizat la un nivel înalt, menținut de o pondere tot mai mare a taxelor și impozitelor. România se numără printre țările unde energia electrică este cea mai scumpă raportat la puterea de cumpărare, alături de Cehia și Polonia.

Prețurile se mențin ridicate, deși energia s-a ieftinit pe piața en gros

În prima jumătate a anului 2025 prețul mediu al energiei electrice pentru gospodării în Uniunea Europeană a scăzut cu doar 0,5% față de ultimele șase luni din 2024, potrivit Eurostat.

Comisia Europeană a subliniat că, deși tarifele en gros s-au redus, factura finală pentru consumatori rămâne „cu mult peste nivelurile dinaintea crizei energetice din 2022”.

Executivul comunitar arată că nu costurile energiei regenerabile sau ale centralelor pe gaz sunt principalele cauze ale menținerii prețurilor ridicate, ci creșterea poverii fiscale.

Ponderea taxelor și impozitelor în facturile gospodăriilor europene a urcat de la 24,7% la 27,6% într-un singur semestru, ceea ce înseamnă că aproape o treime din suma plătită de consumatori ajunge direct la bugetul statelor.

Germania, Belgia și Danemarca, cele mai scumpe piețe. Ungaria și Malta, cele mai ieftine

În primul semestru din 2025, Germania a raportat cel mai mare preț la energie electrică, cu 38,35 euro/100 kWh, urmată de Belgia (35,71 euro) și Danemarca (34,85 euro). La polul opus, Ungaria (10,40 euro), Malta (12,44 euro) și Bulgaria (13,00 euro) au avut cele mai mici tarife.

Cele mai mari creșteri față de 2024 s-au înregistrat în Luxemburg (+31,3%), Irlanda (+25,9%) și Polonia (+20%), în timp ce cele mai importante scăderi au fost raportate în Slovenia (-13,1%), Finlanda (-9,8%) și Cipru (-9,5%).

Când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare, Cehia devine cea mai scumpă țară din UE, cu un indice de 39,16 SPC, urmată de Polonia (34,96) și Italia (34,40). În acest clasament, România se situează la 32,35, peste media europeană, iar Malta (13,68) și Ungaria (15,01) sunt cele mai accesibile piețe.

România, în topul țărilor cu cea mai scumpă energie raportată la venituri

Capitala României este orașul cu cel mai ridicat preț la energia electrică din Europa, raportat la veniturile populației, potrivit analizei Eurostat. După București se află Praga, Berlin și Varșovia.

Creșterea facturilor a fost accentuată de eliminarea plafoanelor la energie, decizie contestată de majoritatea consumatorilor.

Un sondaj INSCOP arată că peste jumătate dintre români se declară împotriva renunțării la plafonare, iar 43% consideră că autoritățile din România sunt principalele responsabile pentru scumpirea energiei. Alte 27% dintre persoane cred că marile companii din domeniu urmăresc profituri excesive.

Bruxelles avertizează că taxele la energie au devenit comparabile cu cele pe alcool și tutun

Comisia Europeană a cerut statelor membre să reformeze sistemele de impozitare a energiei, care în multe cazuri includ accize similare celor aplicate produselor nocive.

Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie, a explicat că „taxele pot reprezenta până la o treime din factura la energie, iar reducerea lor ar avea un impact real și imediat asupra populației”.

Totuși, Bruxelles-ul nu are competența de a impune o astfel de politică fiscală, lăsând decizia la nivelul guvernelor naționale.

În Germania, de exemplu, impozitarea consumului de energie electrică a adus 5,2 miliarde de euro la buget doar în 2024. Deși reducerea taxei fusese o promisiune electorală, executivul de la Berlin a renunțat la măsură, invocând lipsa fondurilor.

Creșterea constantă a prețurilor la energie a atras atenția Comisiei Europene, dar și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care urmează să discute situația în luna noiembrie. La București este așteptat comisarul european pentru energie și locuințe, pentru consultări cu autoritățile privind posibile soluții de reducere a facturilor.