Eurostat: În 2024, aproape jumătate din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă

În 2024, aproape jumătate din electricitatea consumată în Uniunea Europeană (47,5%) a provenit din surse regenerabile, precum vântul, apa și soarele. Creșterea față de 2023 reflectă investițiile în energie verde.

În 2024, aproape jumătate din electricitatea utilizată în UE a provenit din surse de energie regenerabilă

În 2024, aproape jumătate din electricitatea consumată în Uniunea Europeană (47,5%) a venit din surse regenerabile, cum sunt vântul, apa sau soarele. Este o creștere față de 2023. România a fost foarte aproape de media UE, cu 47,64%. Față de 2004, folosirea energiei regenerabile aproape s-a triplat. Atunci era doar 15,9%, a crescut la 28,6% în 2014, iar în 2024 a ajuns la 47,5%.

Cele mai „verzi” state membre sunt Suedia, Finlanda și Danemarca. La polul opus, cu cele mai mici procente, se află Belgia, Luxemburg și Irlanda. Cea mai mare parte a energiei regenerabile vine din:

• vânt (38%);
• hidrocentrale (26,4%);
• energie solară (23,4%);
• biocombustibili și alte surse (restul).

Energia solară este cea care a crescut cel mai repede: de la aproape nimic în 2008, a ajuns la un nivel foarte mare în 2024. În 2024, peste 75% din electricitatea consumată a venit din surse regenerabile în Austria, Suedia și Danemarca. Peste 50% au avut și țări precum Portugalia, Spania, Germania, Grecia și Olanda.

La capătul celălalt sunt țări ca Malta, Cehia, Luxemburg, Ungaria, Cipru și Slovacia, unde mai puțin de un sfert din electricitate vine din surse regenerabile, potrivit Eurostat.

În 2025, UE a înregistrat peste 500 de ore cu prețuri negative la energie electrică

În 2025, țări ca Suedia, Olanda, Germania, Spania și Franța au avut fiecare peste 500 de ore în care prețul energiei electrice a fost negativ. Asta s-a întâmplat pentru că s-a produs prea multă energie din surse regenerabile, iar vremea a fost schimbătoare.

Producția mare de energie din vânt și soare a pus presiune pe rețeaua electrică din Europa. De multe ori s-a produs mai multă energie decât era nevoie, iar prețurile au scăzut chiar sub zero, mai des ca oricând.

Și în Europa de Est au apărut tot mai des astfel de situații, dar la un nivel mai mic. Finlanda și Danemarca au avut peste 400 de ore cu prețuri negative. Țări precum Cehia, Polonia, Ungaria, Elveția, Slovenia, Slovacia și Croația au avut aproape 300 de ore. Italia este o excepție, pentru că acolo legea nu permite prețuri negative.

Când bate vântul puternic și este mult soare, sistemul primește prea multă energie regenerabilă, iar consumul nu reușește să folosească tot. Din acest motiv, prețurile devin negative. Analiștii spun că acest lucru va continua și în 2026, pentru că energia regenerabilă crește mai repede decât rețelele electrice, bateriile și consumul.

Tot mai multe prețuri negative schimbă piața energiei din Europa. Producătorii de energie regenerabilă câștigă mai puțin, dar apar alte oportunități. De exemplu, traderii cumpără energie când prețul este negativ, o stochează în baterii și o vând mai târziu, când cererea crește. Astfel, profită de variațiile mari de preț, cauzate de vreme.

În același timp, modernizarea rețelelor și construirea de baterii rămân în urmă față de ritmul în care se construiesc parcuri eoliene și solare. Deși energia verde crește rapid, combustibilii fosili sunt încă necesari ca rezervă atunci când nu bate vântul sau nu este soare. În aceste momente, prețurile pot crește brusc.

Pe scurt, pentru că energia regenerabilă depinde de vreme și nu există suficiente rețele, baterii și consum flexibil, Europa are tot mai des prețuri negative când este surplus și scumpiri rapide când energia lipsește.