Eurostat: Cel mai scăzut nivel al prețurilor în cazul cheltuielilor de consum s-a înregistrat în România, Bulgaria și Polonia

SURSA FOTO: Dreamstime

21 iunie 2023, 14:40 de Cristina Pastia

În 2022, nivelul prețurilor în cazul cheltuielilor de consum finale ale gospodarilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ. Potrivit datelor Oficiul European de Statistică (Eurostat), cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în România (58% din media UE), Bulgaria (59%) şi Polonia (62%).

Cel mai ridicat nivel al prețurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat anul trecut în Irlanda (146% din media UE), Danemarca (145%) şi Luxemburg (137%).

Diferențe uriașe de preț la nivelul Uniunii Europene

În 2022, nivelul prețurilor în cazul alcoolului și tutunului a fost de aproximativ 3,3 ori mai mare în cea mai scumpă țară decât în cea mai ieftină. Aceste variații de preț de produc din cauza diferențelor de impozitare la aceste produse. Cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în Bulgaria (66% din media UE), Polonia (73%), Ungaria (78%), pe când cel mai ridicat în Irlanda (216%) Finlanda (174%) şi Danemarca (138%).

Restaurantele și hotelurile se situează pe al doilea loc în ceea ce privește diferența de prețuri. Cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în Bulgaria (51% din media UE), România (61%) şi Ungaria (62%) iar cel mai ridicat în Danemarca (156%), Finlanda (132%) şi Luxemburg (131%).

De asemenea, cea mai ieftină îmbrăcăminte se găsește în Bulgaria (80% din media UE), Ungaria (83%) şi România (84%), în timp de cea mai scumpă se găsește în Danemarca (134%), Suedia (117%) şi Cehia (115%).

S-au înregistrat diferențe semnificative și la alimente și băuturi nealcoolice, prețurile variind de la 72% din media UE în România la 121% în Danemarca, echipamentele de transport personal (variind de la 87% în Polonia la 132% în Danemarca) şi produsele electronice de consum (variind de la 92% în Italia la 115% în Franţa).

UE cere să ia o parte din taxele pe companii colectate de statele membre

Marți, Comisia Europeană a îndemnat statele membre să își majoreze contribuțiile financiare la bugetul UE prin introducerea unei noi surse de venituri specifice. Această sursă ar urma să fie determinată prin calcularea profiturilor de bază ale companiilor care își desfășoară activitatea în fiecare dintre cele 27 de țări ale UE.

Această solicitare coincide cu inițierea de către executivul UE a unui proces de revizuire a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene. În prezent, bugetul reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul de 16 trilioane de euro al blocului și este utilizat pentru a finanța diverse politici europene comune.

Revizuirea bugetului este imperativă pentru a încorpora impactul diferitelor evenimente semnificative în bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Aceste evenimente cuprind consecințele pandemiei COVID-19, invazia Rusiei în Ucraina, criza energetică, creșterea rapidă a inflației și creșterea notabilă a ratelor dobânzilor.