Europa de Est a depăşit cea mai dificilă perioadă de criză economică şi, deşi unele state continuă să se confrunte cu riscuri, pachetele de sprijin financiar acordate de FMI şi de Uniunea Europeană au redus ameninţarea unui colaps regional, potrivit unei analize Reuters, citată de Mediafax.

După starea de panică semnalată începând de anul trecut pe pieţele emergente din Europa de Est a luat sfârşit, investitorii îşi schimbă atitudinea, de la una defensivă la una mai optimistă, ieşind la cumpărături pentru a-şi încărca portofoliile cu active performante.

Pericolele însă rămân. Analiştii consideră că o potenţială devalorizare abruptă a monedei letone sau o nouă perioadă de vânzări masive pe pieţele emergente ca urmare a unei corecţii pe bursele din Statele Unite ar putea determina o nouă prăbuşire a valutelor şi burselor din regiune, notează Reuters.

Totodată, răspândirea masivă a şomajului şi creşterea deficitelor bugetare vor împiedica economiile din regiune să revină la creşterile economice de peste 6% pe an întâlnite înainte de izbucnirea crizei.

Nu mai există riscul falimentului multinaţional

Totuşi, ameninţarea „falimentului multinaţional”, prăbuşirii transfrontaliere a sectoarelor bancare sau „vărsarea” crizei dintr-un stat în întreaga regiune a dispărut, datorită zecilor de miliarde de euro plasate în regiune de FMI şi UE prin pachete de finanţare acordate mai multor ţări, printre care România, Ungaria şi Ucraina, precum şi ca urmare a lichidităţilor puse la dispoziţia pieţelor de către băncile centrale.

România a obţinut, în prima parte a acestui an, un pachet de finanţare externă în valoare totală de 20 de miliarde de euro, coordonat de Fondul Monetar Internaţional şi susţinut financiar de FMI, Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Investiţii.

Creditul extern are rolul de a susţine un program amplu de reforme pentru stabilizarea economiei româneşti, iar fondurile care urmează să fie încasate în tranşe de la diversele foruri şi instituţii internaţionale sunt condiţionate de obiective macroeconomice clare, convenite de reprezentanţii FMI şi cei ai Comisiei Europene cu Guvernul şi BNR.

SURSA: Mediafax