În opinia sa, țările care se vor alătura acestor garanții de securitate trebuie să fie dispuse să acționeze ferm, inclusiv prin mijloace militare, în cazul în care Rusia ar iniția un nou atac asupra Ucrainei. Președintele finlandez a subliniat că un asemenea mecanism de descurajare trebuie să fie credibil și, pentru a-și atinge scopul, să aibă forță și consistență.
Garanțiile de securitate pentru Kiev ar putea include sprijin militar
Declarațiile au fost făcute înaintea vizitei sale la New York, unde urmează să participe la Adunarea Generală a ONU și să aibă o nouă întâlnire cu președintele Statelor Unite, Donald Trump.
„Această descurajare trebuie să fie plauzibilă și, pentru a fi plauzibilă, trebuie să fie puternică”, a spus Stubb înainte de a călători la New York pentru Adunarea Generală a ONU, în marja căreia se va întâlni din nou cu președintele american Donald Trump.
Anterior, președintele Franței, Emmanuel Macron, anunțase că 26 de state membre ale așa-numitei „Coaliții a celor dispuși” s-au angajat să facă parte dintr-o forță de reasigurare pentru Ucraina. Aceasta ar urma să includă o prezență militară la sol, pe mare sau în aer, odată cu semnarea unui eventual acord de pace între Kiev și Moscova.
Garanțiile de securitate vor intra în vigoare doar după încheierea unui acord de pace
Întrebat despre natura acestor garanții, Alexander Stubb a explicat că, prin definiție, ele presupun angajamentul statelor europene de a se implica inclusiv militar în situația unei noi agresiuni împotriva Ucrainei, după o perioadă de pace. El a subliniat că garanțiile de securitate vor intra în vigoare doar după încheierea unui acord de pace și că Rusia nu va avea niciun rol în procesul de decizie al unui stat independent.
„Garanțiile de securitate sunt, în esență, un factor de descurajare, iar acest factor de descurajare trebuie să fie plauzibil și, pentru a fi plauzibil, trebuie să fie puternic.
Și asta înseamnă și comunicare strategică, așa că nu facem garanții de securitate în neant, ci facem garanții de securitate reale, iar Rusia știe asta”, a mai spus Stubb.
Von der Leyen spune că UE va apăra integral teritoriul său în fața provocărilor venite din partea Rusiei
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis într-un interviu acordat publicației belgiene Le Soir că Uniunea Europeană va apăra integral teritoriul său în fața provocărilor venite din partea Rusiei și a pledat pentru o mai mare autonomie și independență a blocului comunitar în domeniul apărării.
Șefa executivului european a evidențiat importanța unui pilon european mult mai puternic în sectorul apărării, considerat esențial pentru garantarea democrației și prosperității într-un context internațional caracterizat de tensiuni. Ea a făcut trimitere la incidentele recente în care drone și avioane rusești au pătruns în spațiile aeriene ale Poloniei, României și Estoniei, subliniind relevanța situației, în special a cazului produs în Polonia.
În acest cadru, Ursula von der Leyen a arătat că, deși NATO rămâne centrul apărării colective, Uniunea Europeană are nevoie de o contribuție proprie mai puternică, în condițiile în care avioane europene au fost desfășurate pentru a doborî drone rusești deasupra teritoriului polonez, fără implicarea Statelor Unite.
Von der Leyen a amintit că cele 27 de state membre ale Uniunii au în derulare programul „Readiness 2030”, dedicat consolidării autonomiei și independenței în domeniul apărării. Aplicarea acestui program ar urma să fie accelerată prin mobilizarea unei sume de până la 800 de miliarde de euro. Ea a precizat totodată că responsabilitatea pentru trupele naționale va rămâne întotdeauna la nivelul fiecărui stat membru, chiar dacă proiectele comune de apărare se intensifică.
„Rusia pare dispusă să accepte posibilitatea producerii unor accidente mortale în orice moment”, a susținut von der Leyen, conform EFE.
Președintele CE a pledat pentru o abordare echilibrată în Orientul Mijlociu
Un alt subiect abordat a vizat interferențele asupra semnalelor GPS în regiunile apropiate de Rusia, care au afectat numeroase zboruri civile, inclusiv unul în care se afla chiar președintele Comisiei Europene la începutul acestei luni. Ursula von der Leyen a afirmat că este necesară o descurajare puternică și credibilă a acestor acțiuni și a subliniat că instituțiile europene tratează cu maximă seriozitate atât aceste incidente, cât și atacurile hibride și cibernetice ale Rusiei. În viziunea sa, acestea confirmă faptul că obiectivele Moscovei nu se limitează la Ucraina.
Referindu-se la situația din Orientul Mijlociu, președintele Comisiei Europene a pledat pentru o abordare echilibrată din partea Uniunii, care să asigure securitate reală pentru Israel și, în același timp, siguranță pentru palestinieni. Ea a insistat asupra necesității accesului nelimitat la ajutor umanitar în Fâșia Gaza și a încetării imediate a focului, subliniind că soluția cu două state reprezintă singura perspectivă pentru o pace durabilă în regiune.
