Zgarcenia Marii Britanii este resimtita in Romania pe doua paliere: la nivelul resurselor
viitoare necesare modernizarii tarii si in termeni de credibilitate a ideii europene.


Bugetul Uniunii Europene nu va creste corespunzator numarului de state membre, 27 dupa aderarea Romaniei si Bulgariei, fostele tari comuniste din Est vor pierde 150 de miliarde de euro, Marea Britanie nu renunta la cecul sau de cinci miliarde de euro si, intr-o perspectiva ceva mai indepartata, este abandonata subventionarea agriculturii europene. Aceasta este, pe scurt, propunerea pe care tara care detine presedintia UE o face celorlalte 24 la sfarsitul acestei saptamani. Nu este o noutate, au mai auzit-o si la Consiliul European din iunie. sansele ca ea sa fie acceptata sunt minime. “Nu credem ca vom ajunge la un compromis, iar cadrul financiar pentru perioada 2007-2013 va fi cel mai probabil stabilit in 2006, sub presedintia vieneza”, ne-a declarat comisarul european pentru buget Dalia Grybauskaite. Nu este nici pe departe o incurajare pentru noi faptul ca austeritatea britanicilor nu este agreata nici de celelalte state membre, nici de Comisia Europeana, nici de Parlamentul European. Este putin probabil ca varianta cea mai favorabila Romaniei, cea convenita in ianuarie 2004 cu Comisia Europeana, sa se materializeze. Pe atunci, anticipam un buget european de 1.025 trilioane de euro, constituit din contributia fiecarui stat membru cu 1,24 % din produsul sau intern brut. Nu a fost agreat de tarile care varsa cei mai multi bani la bugetul Uniunii – Franta, Germania, Suedia, Marea Britanie – si care sustineau o contributie de 1% din PIB. S-a incercat un compromis sub presedintia luxemburgheza, aceea de fixare a contributiilor nationale la 1,06 din PIB. Nu a reusit, iar consecintele inflexibilitatii negociatorilor (statele membre, Marea Britanie si Comisia Europeana) sunt grave. Uniunea Europeana nu stie pe ce bani se bazeaza intre 2007–2013, o serie de programe de finantare, care trebuiau deja demarate, sunt la cota de avarie, iar tarile in curs de aderare au frisoane la gandul ca aderarea ar putea avea doar costuri, nu si beneficii.

“Materializarea propunerii britanice de buget sau a oricarei alta cu exceptia celei convenite cu Comisia Europeana inseamna pentru Romania pierdere neta, considera presedintele Comisiei de Buget a Camerei Deputatilor, Mihai Tanasescu. Nu sunt numai pierderi materiale – banii pe care ne bazam pentru modernizarea tarii si eliminarea decalajelor de dezvoltare care ne despart de tarile europene dezvoltate, ci mai ales credibilitate. In cazul unui esec al variantei favorabile Romaniei, politicianul anticipeaza ca romanii vor abandona in masa ideea europeana. Pentru ei, extinderea UE va fi procesul de pe urma caruia statele vechi membre au castigat piete si au depasit criza economica din anii ‘90, dand la schimb promisiuni desarte tarilor central si est-europene pe seama carora au prosperat.

Majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene contribuie la cec-ul britanic

Cu mici exceptii, statele membre pun mana de la mana pentru a acoperi pretentiile financiare ale Marii Britanii, numite traditional rebate sau cec britanic. Cea mai mare suma o da Franta, tara care ar fi principalul pagubit in situatia in care propunerile Marii Britanii ar fi acceptate de catre Comisia Europeana, Parlamentul European si Consiliul European. Politica Agricola Comuna a fost adoptata in principal la propunerea Frantei, aceasta fiind principalul ei beneficiar.

Sursa: CE



“Materializarea propunerii britanice de buget sau a oricarei alta cu exceptia celei convenite cu Comisia Europeana inseamna pentru Romania pierdere neta.”

Mihai Tanasescu,

presedintele Comisiei de Buget a Camerei Deputatilor