Elevii să facă singuri curățenie în școli? Ministrul Educației explică de ce modelul japonez nu ar funcționa în România

Ministrul Educației, Sorin Costreie, consideră că preluarea integrală a modelului japonez de învățământ nu ar reprezenta o soluție potrivită pentru România, chiar dacă Japonia se numără printre țările cu rezultate foarte bune la testele PISA. Oficialul a explicat că sistemele educaționale trebuie adaptate la realitățile sociale și culturale ale fiecărei țări și a oferit exemplul școlilor japoneze, unde elevii participă la activitățile de curățenie. În România, o asemenea practică ar provoca reacții imediate din partea părinților, susține ministrul.

Ministrul Educației explică de ce modelul japonez nu poate fi preluat integral în România

Sorin Costreie a vorbit, într-un interviu acordat Digi24, despre rezultatele elevilor români la evaluările internaționale și despre posibilitatea introducerii unor modele educaționale care au demonstrat rezultate bune în alte state.

Întrebat dacă România ar trebui să preia sistemele de învățământ din Estonia sau Japonia, țări recunoscute pentru performanțele elevilor, ministrul a respins ideea implementării acestora fără adaptări.

„Nu, nu, nu. Pentru că… haideți să ne uităm. Ce alte țări au rezultate bune? Japonia. Credeți că dacă luăm modelul japonez și-l implementăm mot-à-mot în România, vom avea rezultate?”, a declarat Sorin Costreie.

Ministrul a explicat că performanțele școlare nu sunt determinate exclusiv de metodele de predare, ci și de pregătirea profesorilor, de implicarea familiilor și de resursele disponibile.

În opinia sa, diferențele dintre sistemele educaționale sunt influențate de factori sociali și culturali care nu pot fi reproduși automat într-o altă țară.

„Nu doar metoda japoneză de acolo cred că explică rezultatele bune. Deci, acele școli japoneze cred că au un anumit tip de profesori, de părinți cu anumite resurse”, a precizat ministrul.

Elevii japonezi participă la curățenia școlilor. Ce spune Sorin Costreie despre reacția părinților români

Pentru a evidenția diferențele dintre cele două sisteme educaționale, Sorin Costreie a oferit exemplul activităților de curățenie desfășurate de elevii din Japonia.

În școlile japoneze, implicarea copiilor în menținerea curățeniei reprezintă o practică educațională prin care sunt încurajate responsabilitatea, cooperarea și respectul pentru spațiile comune.

Ministrul consideră însă că introducerea unui sistem similar în România ar putea întâmpina o opoziție puternică din partea familiilor.

„Eu nu pot să iau pur și simplu un model care nu este doar educațional, e socio-educațional și să-l implantez în România”, a explicat acesta.

Sorin Costreie a continuat, oferind un exemplu concret al reacțiilor pe care le anticipează din partea părinților.

„În școlile japoneze nu există femei de serviciu. În clipa în care… Gândiți-vă că facem chestia asta în școala noastră. În secunda doi, toți părinții o să sară și o să spună, dar cum, copiii mei să facă curat? Toate-s legate”, a declarat ministrul Educației.

Declarația a fost făcută pentru a ilustra dificultatea transferării unor practici educaționale între țări cu tradiții și mentalități diferite, nu pentru a anunța introducerea unor obligații de curățenie pentru elevii români.

Problemele elevilor români la testele PISA. Ministrul atrage atenția asupra aplicării cunoștințelor

Sorin Costreie a abordat și dificultățile întâmpinate de elevii români la evaluările PISA, care urmăresc, între altele, capacitatea tinerilor de a utiliza cunoștințele dobândite în școală pentru rezolvarea unor probleme practice.

Potrivit ministrului, una dintre problemele sistemului educațional românesc este diferența dintre memorarea informațiilor și capacitatea de a le utiliza în situații concrete.

„Și testele PISA ne arată că copiii noștri știu tabla înmulțirii sau adunării sau ce tablă este nevoie, dar nu știu să o aplice în viața reală. Și atunci apare întrebarea, într-un mod firesc, dar pentru ce facem noi educație? Care-i rolul învățământului, a educației formale?”, a afirmat Sorin Costreie.

Ministrul a subliniat astfel necesitatea unei orientări mai puternice a procesului de învățare către dezvoltarea competențelor practice și a capacității de aplicare a informațiilor.

Pregătirea profesorilor, una dintre soluțiile pentru îmbunătățirea educației

În opinia ministrului Educației, schimbarea rezultatelor școlare trebuie să înceapă și prin sprijinirea cadrelor didactice, astfel încât metodele de predare să răspundă mai bine nevoilor elevilor.

Acesta a indicat formarea continuă a profesorilor drept una dintre direcțiile prin care ar putea fi îmbunătățită calitatea procesului educațional.

„Măsura și cum poți să o faci asta, cum ajungi la mintea copiilor, schimbând sau îmbunătățind și ajutându-i pe colegii noștri profesori. Adică prin cursuri de formare”, a declarat Sorin Costreie.

Mesajul transmis de ministru este că România poate analiza experiența statelor cu rezultate educaționale foarte bune, însă eventualele schimbări trebuie construite în funcție de particularitățile sistemului românesc.

În acest context, pregătirea profesorilor și dezvoltarea capacității elevilor de a utiliza în practică ceea ce învață sunt considerate direcții importante pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.