Bani de la stat pentru elevii din România. Stimulentele pot ajunge până la 5.000 de lei. Ce condiții trebuie îndeplinite

Guvernul a aprobat sumele acordate absolvenților de gimnaziu și liceu care au obținut media 10 la examenele naționale. Recompensele financiare rămân la nivelul anilor trecuți, astfel că elevii care au obținut rezultate perfecte la Evaluarea Națională și la Bacalaureat vor primi stimulente cuprinse între 2.000 și 5.000 de lei.

Cât plătește statul pentru elevii de 10 la Bac și Evaluare

Guvernul a inclus pe ordinea de zi proiectul de Hotărâre privind acordarea de stimulente financiare absolvenților de gimnaziu și liceu care au obținut media 10 la examenele naționale.

Potrivit documentului, fiecare absolvent al clasei a VIII-a care a obținut media 10 la Evaluarea Națională primește 2.000 de lei. Pentru absolvenții de liceu care au obținut media 10 la Bacalaureat, stimulentul este de 5.000 de lei.

Pentru această ediție, factura totală alocată de Ministerul Educației ajunge la 479.000 de lei, echivalentul a aproximativ 96.000 de euro.

Din această sumă, 14.000 de lei sunt destinați celor șapte elevi care au obținut medii maxime la gimnaziu. Alți 465.000 de lei revin celor 93 de absolvenți de liceu cu note perfecte la Bacalaureat.

Raportată la un buget anual al educației de miliarde de lei, suma de 479.000 de lei reprezintă un efort financiar redus și are, în principal, un caracter simbolic.

Diferența dintre excelența din marile orașe și situația din mediul rural

Distribuția geografică a celor 93 de medii maxime obținute la Bacalaureat evidențiază o concentrare a beneficiarilor în colegiile naționale de elită din marile aglomerații urbane.

Cei mai mulți elevi cu media 10 provin din centre precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța.

În spatele acestor rezultate se află, în multe situații, și efortul financiar al familiilor. Părinții investesc mii de lei lunar în meditații private, prin care încearcă să compenseze minusurile existente în procesul de predare de la clasă.

Situația este diferită în mediul rural și în comunitățile defavorizate, unde notele de 10 reprezintă o raritate. În aceste zone, obiectivul principal nu este atingerea excelenței, ci promovarea examenului.

Există în continuare zeci de licee tehnologice și școli gimnaziale în care rata de promovare este aproape de zero sau în care media generală la nivelul unității de învățământ nu depășește nota 5.

Astfel, diferența dintre elevii care ajung la performanțe maxime și cei care se luptă pentru promovare scoate în evidență problemele existente în accesul la educație și în rezultatele obținute în funcție de mediul în care se află școala.

Premiile pentru elevii de 10 și problemele structurale ale sistemului

Premierea celor mai puțin de 100 de elevi care au obținut nota maximă la examene reprezintă o recunoaștere a performanței, însă suma alocată pentru aceste stimulente este redusă în raport cu dimensiunea bugetului educației.

În același timp, România continuă să se confrunte cu probleme importante în sistemul de educație. Rata abandonului școlar timpuriu depășește 16%, România aflându-se astfel printre statele cu cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană.

O altă problemă este reprezentată de analfabetismul funcțional. Potrivit evaluărilor internaționale PISA, rata analfabetismului funcțional depășește 40% în rândul elevilor de 15 ani.

În acest context, premierea elevilor cu rezultate perfecte contrastează cu situația din numeroase școli în care obiectivul de bază rămâne promovarea examenelor și reducerea abandonului școlar.

Rezolvarea acestor probleme ar presupune investiții importante în infrastructura școlară din mediul rural, o reformă reală a programei și măsuri coerente pentru combaterea abandonului școlar.

Acordarea anuală a stimulentelor de 2.000 de lei pentru absolvenții de gimnaziu și de 5.000 de lei pentru absolvenții de liceu rămâne, astfel, o formă de recunoaștere a performanțelor individuale.

În același timp, aceste rezultate sunt obținute, în numeroase cazuri, în ciuda problemelor sistemului educațional, și nu ca urmare directă a acestuia.