Coronavirusul este un risc care trebuie monitorizat activ de către factorii de decizie ai companiilor pentru că vine cu un nivel mare de incertitudine, potrivit unui comunicat al companiei de consultanţă PwC, în care este citat Mircea Bozga, Partener Servicii de Audit al Riscului în cadrul companiei.

Potrivit acestuia, efectele se resimt deja în problemele apărute în lanţul de distribuţie, restricţii de călătorie şi creşterea nesiguranţei pe pieţele din întreaga lume. În faţa unei crize globale, liderii sunt preocupaţi, de asemenea, de bunăstarea oamenilor şi de planul de continuitate a afacerilor lor.

Situaţia este complexă pentru directorii executivi în exerciţiu pentru că depăşeşte experienţa celor mai mulţi dintre ei, având în vedere că mandatul mediu al unui CEO este de cinci ani, iar ultima epidemie similară, dar la un nivel mai redus, a fost SARS în anul 2003. SARS a infectat peste 8.000 de oameni şi a durat nouă luni. Într-o perioadă mult mai scurtă, COVID-19 a infectat de peste zece ori mai mulţi oameni şi se răspândeşte rapid.

Coronavirusul, efecte catastrofale asupra economiei globale

Efectul virusului asupra economiei globale este dificil de estimat în prezent. Însă economiştii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde de dolari, preconizează că virusul COVID-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult. În acelaşi timp, Fondul Monetar Internaţional şi-a redus estimările de creştere globală, iar Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a preconizat o reducere la jumătate a creşterii globale din cauza virusului.

Cheia pentru gestionarea oricărei crize este pregătirea. Experţii Centrului Global de Criză PwC au realizat o listă de acţiuni pe care companiile le pot adopta pentru a rezista incertitudinilor şi au enumerat întrebările esenţiale la care organizaţiile trebuie să aibă răspunsurile pregătite.

“În primul rând analizaţi locurile în care lucrează angajaţii şi călătoriile acestora. Prima prioritate este de a stabili exact unde se află personalul şi câţi lucrători sunt pe teritorii afectate sau vulnerabile. Este nevoie să fie repatriaţi? Au cerut sau este necesar să lucreze de acasă? Planurile de călătorie vor trebui revizuite, reprogramate sau anulate. Fiecare companie trebuie să aibă o politică clară în ceea ce priveşte absenţa din cauza bolii sau pentru îngrijirea rudelor, protocolul pentru vizitatorii companiei, procedura de raportare a bolii şi restricţiile de călătorie. De asemenea, trebuie adoptată o soluţie pentru cazul închiderii şcolilor pe termen mai lung – care va fi politica pentru părinţii care lucrează? Apoi, există şi problema impozitului: dacă lucrătorii sunt obligaţi să rămână în alte state mai mult timp decât era preconizat şi apoi să fie supuşi impozitării, ce strategie veţi adopta? În cele din urmă, fiţi pregătiţi să actualizaţi în mod continuu aceste politici pe măsură ce condiţiile se schimbă”, precizează Mircea Bogza.

Consultanţii recomandă companiilor să îşi revizuiască planurile de criză şi continuitate

“Fiecare afacere trebuie să aibă un plan de criză şi unul de continuitate, iar acum un plan specific de pandemie. Dar nimic nu testează teoria mai bine decât realitatea. Planul de pandemie al unei organizaţii din Asia, de exemplu, a desemnat un oraş european ca loc de evacuare pentru angajaţi şi familiile lor, dar zborurile din China spre acest oraş au fost suspendate la scurt timp după izbucnire.

Planurile generale trebuie adaptate pentru a face faţă provocărilor specifice unei epidemii. Dacă un număr mare de angajaţi trebuie să lucreze de la distanţă o perioadă, de exemplu, banda de transmitere a informaţiilor poate face faţă unui volum de mare? Operaţiunile vor fi afectate dacă angajaţii nu pot veni la locul de muncă? Care este procedura de actualizare a recomandărilor şi politicilor de călătorie? Cum va fi gestionată comunicarea cu angajaţii? În timpul oricărei crize, cea mai mare îngrijorare pentru directorii generali este colectarea rapidă a informaţiilor corecte. Care va fi fluxul de date în timpul acestei crize?”, arată reprezentantul PwC.

Situație critică în rândul companiilor

De asemenea, trebuie identificate persoanele, rolurile şi procesele critice şi trebuie evaluat lanţul de aprovizionare.

Este nevoie şi de o comunicare corectă, subliniază consultanţii PwC, potrivit cărora comunicarea proactivă către toate părţile interesate, bazată pe informaţii factuale este esenţială pentru a gestiona percepţia publică, a minimiza impactul informaţiilor greşite şi a panicii asociate şi de a reduce efectul negativ asupra economiei şi a persoanelor.

“Nu pierdeţi din vedere alte riscuri. COVID-19 nu este singurul risc la orizont şi, de multe ori, organizaţiile sunt cele mai vulnerabile atunci când se confruntă cu o criză care le domină atenţia. Multe alte riscuri cu care se confruntă afacerea dumneavoastră nu sunt diminuate de o epidemie. De exemplu, riscul de a nu încasa creanţele sau securitatea cibernetică ar trebui să se afle de asemenea în centrul atenţie. Nu ştim ce ar putea aduce următoarele săptămâni şi luni. Dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii va declara pandemie, tonul discuţiilor va trece de la reţinere şi prevenire la protecţia lucrătorilor cheie pentru a menţine afacerile în funcţiune. Răspunsul la o criză este măsurat în săptămâni, în timp ce recuperarea este măsurată în ani. Companiile care sunt bine pregătite se vor recupera întotdeauna mai repede”, a mai spus Mircea Bozga.