Eduard Hellvig critică modul în care Ministerul Apărării a comunicat după incidentul cu drona
Într-o postare pe rețelele sociale, Eduard Hellvig a folosit un ton ironic, întrebând „ce găsește drona la Steaua București” și comparând situația cu un somnambul pe care trebuie să-l îndrumi cu grijă. El a arătat că decizia de a doborî sau nu drona a aparținut legal piloților, iar aceștia au tratat cu calm și profesionalism situația.
„Ce găsește drona la Steaua București?
Sâmbătă către seară, o dronă somnambulă ne-a vizitat dinspre dormitorul golanilor. Cum scrie și la primul ajutor, cu somnambulii trebuie să fii delicat: nu lași cuțite la vedere, le eliberezi traseul, îi ferești de taburete lăsate alandala și îi duci ușurel înapoi în pat. Am făcut și noi cum scrie la carte, cu notabila excepție a ultimului gest, care ne-a fost inaccesibil; cum spuneam, în dormitor era plin de golani. Așa că am îndreptat-o ușurel către mai departe, să-și găsească bun culcuș unde o ști.
O ajunge în altă casă de om vigilent și va fi treaba lor cum s-or descurca. Precum în vechiul banc cu victima care cade la intersecția străzilor Quinet și Academiei. O mutăm pe Academiei.
Episodul dronei de weekend spune totuși câte ceva în plus și detonează o muniție hibridă care nu pocnește cu flamă”, a transmis Hellvig pe X.
Însă, în opinia lui, explicațiile oferite de ministerul Apărării au arătat slăbiciune și lipsă de asumare politică.
Hellvig a subliniat că piloții români și germani au avut autorizarea de a doborî drona, dar au decis să nu o facă pentru a evita riscurile colaterale. El a remarcat că această decizie denotă cumpătare și calcul rece. În schimb, comunicarea ministerului a fost percepută ca ezitantă și lipsită de autoritate.
Potrivit lui, în astfel de momente, conducerea politică ar trebui să transmită un mesaj hotărât, care să protejeze militarii și să demonstreze fermitate.
„Știm, decizia de a lovi drona stătea legal în mâinile piloților de vânătoare. Iar în cer, câteodată, nu e ca pe Pământ. Oamenii au decis cum au crezut de cuviință raportat la situația din cer, dar și la cea de pe Pământ. Nu avem de ce să ne îndoim că au respectat instrucțiunile și au tratat cu profesionalism o situație delicată. În fond, nu ne dorim defel o armată pe steroizi care întunecă judecata. Plus că NATO, ca filosofie, nu agreează atitudinea „trigger happy”.
Dar parcă așteptam ca în reacția ministerială de după incident să nu se arate chiar din primul paragraf în mâinile cui a stat responsabilitatea. Pentru cineva care gestionează politic apărarea nației, în cer și pe pământ, parcă așteptam ceva asumare politică, un pic de protejare a unor militari aflați la datorie. Cumva să ni se spună că „băieții mei au făcut ce trebuie, legal și profesional, lăsați-i în pace, discutați cu mine.”
În realitate, în loc de mesajul politic hotărât la care ne așteptam, ministrul apărării ne povestește alambicat de pe Pământ cum au stat lucrurile pe cerul patriei. Prin povestirea fără talent, ne lasă impresia pregnantă a ezitării. Iar asta este muniția cea mai devastatoare pe care drona a detonat-o de fapt în societatea noastră”, a mai spus fostul director SRI.
Hellvig consideră că bâlbâiala ministerială a transmis ezitare și lipsă de asumare în fața unei provocări
Hellvig a avertizat că scopul unor astfel de incidente este de a provoca tensiuni, de a eroda încrederea în autorități și de a testa coeziunea NATO. El a spus că mesajele confuze și bâlbâiala politică amplifică efectele psihologice dorite de Rusia, în timp ce reacția fermă ar fi putut limita impactul propagandistic.
„E clar pentru toți, mai ales după roiul din Polonia; golanii vor să învârtă bățul prin jar pentru a genera scântei. Pentru a acredita în inimile publicului de acasă ideea că războiul e cu întreg NATO. Pentru a galvaniza o societate (a lor), pentru a testa coeziunea (a noastră), pentru a spori starea de nervozitate politică în zonă. Pentru a răni societăți întregi deja fezandate prin dezinformări. Acestea deja nu mai sunt secrete. În paranteză fie spus, cei care urlă constant că România este împinsă în război prin ajutarea Ucrainei sunt aceiași care acum se lamentează cel mai vocal că Geranul nu a fost pulverizat.
Incidentul nu este strict militar, sau, mai bine zis, nu este în nota esențială militar. Lovește în atitudinea politică a tuturor forțelor care au consimțit să sprijine Ucraina în ultimii trei ani. Erodează baza bunei credințe și strecoară un sentiment de îndoială: este oare politicul la aceiași parametri de pricepere cu militarii din subordine?
Faptul că drona a fost remarcată de sisteme, că a fost reperată, identificată și însoțită poate fi o modalitate de gestionare potrivită. Decizia profesională de la manșă denotă calcul calm și cumpătare.
Însă bâlbâiala de la biroul cu steaguri, explicațiile la explicații, degetul îndreptat către echipaj arată slăbiciune politică nepotrivită cu vremurile. O fâstâceală în fața provocării. Ratarea unei bune ocazii de a răspunde cu sec “V-am văzut, am fost acolo, vom lua în continuare măsurile cele mai potrivite.”
Conducerea politică a apărării naționale trebuie să își ridice nivelul de evaluare a situațiilor și să înțeleagă că forța nu înseamnă neapărat foc la gura țevii. Trebuie statură, putere mentală, orientare și nervi de fier.
Momentan, raportat la realități, singurul ministru al apărării care se menține în standarde rămâne, din păcate, Adrian Bumbescu”, a mai transmis fostul director SRI, Eduard Hellvig.
Sâmbătă seara, populația din mai multe localități din nordul județului Tulcea a primit mesaje RO-Alert, fiind îndemnată să se adăpostească. Drona a orbitat aproape 50 de minute în spațiul aerian al României, după care a părăsit teritoriul național.
Piloții de F-16 și Eurofighter Typhoon au monitorizat ținta și au primit autorizarea de a o doborî, dar nu au deschis focul din cauza riscurilor colaterale. Ministerul Apărării a condamnat acțiunile Rusiei și le-a catalogat drept o nouă provocare la adresa securității regionale.
