care nu doarme niciodata a reusit sa-si pastreze reputatia neatinsa. Peste 10.000 de km de strazi au fost curatati rapid pentru a nu perturba bunul mers al capitalei financiare a lumii. Cifra de mai sus dezvaluie doar o parte din ceea ce presupune administrarea unui oras cu opt milioane de locuitori – un sfert din populatia Romaniei – si o bursa fara de care capitalismul mondial nu poate functiona. Imense la prima vedere, costurile deszapezirii New York-ului palesc in comparatie cu pierderile pe care le-ar provoca lipsa acesteia. Potrivit unei simulari realizate de Salt Institute, in lipsa deszapezirilor, blocajul ar aduce intregului stat New York (nu doar orasului) pierderi de peste 284 de milioane de dolari/zi. Cum populatia orasului New York reprezinta aproape 50% din cea a intregului stat, costurile unui eventual blocaj ar fi, in cazul New York-ului, de peste 142 milioane de dolari/zi. Ca atare, nu-i de mirare ca iarna este unul din cele mai grele teste pentru primarul orasului. „Iarna a devenit o chestiune politica. In 1967, primarul de atunci a pierdut alegerile pentru ca n-a curatat bine strazile“, isi aminteste James Brown, un oficial al Centrului Presei Straine din New York. El spune ca, pentru a face fata costurilor, curatarea zapezii se face acum cu masinile de gunoi. „Cred ca este o idee tipica New York-ului“, spune Brown.Ca toate municipalitatile, administratia New York-ului se confrunta cu eterna problema a anticiparii costurilor. Cum nimeni nu poate estima cat de mult va ninge intr-o iarna, sumele necesare sunt greu de „prins“ dinainte in buget. Pentru a nu fi nevoiti sa ia ulterior din fondurile destinate altor domenii, edilii New York-ului se gandesc acum la o solutie pur capitalista de combatare a zapezii: emisiunea de obligatiuni. Sub numele de „obligatiunile zapezii“, emisiunea (pe termen de cinci ani) ar urma sa adune fondurile necesare acoperirii tuturor costurilor aferente iernii – de la curatirea strazilor pana la incalzirea apartamentelor. In acest fel, bugetul ar fi degrevat de povara a milioane de dolari, in conditiile in care atat primaria, cat si populatia ar avea de castigat. Finantarile prin emisiuni de obligatiuni beneficiaza si de facilitati fiscale: cumparatorii (investitorii) sunt scutiti de plata impozitului pe dobanda aferenta acestui plasament. Emisiunile de obligatiuni nu sunt singurul raspuns la problema costurilor neprevazute ale iernii. In Connecticut (stat vecin New York-ului), autoritatile locale au aplicat solutia „asigurarii iernii“. Au incheiat o polita de asigurare, astfel incat, daca ninsoarea depasea un anumit volum (mediu), compania acoperea o parte din costurile aferente deszapezirii. Modul in care a fost adoptata aceasta decizie si ratiunile care i-au stat la baza sunt prezentate opiniei publice pe site-ul primariei. Cum 2004 n-a avut o iarna grea, primaria din Connecticut a renuntat in 2005 la polita de asigurare, preferand sa economiseasca banii. Alegerea n-a fost tocmai fericita, pentru ca fondurile aferente deszapezirii – 24 de milioane de dolari – au fost deja cheltuite, iar acum, pentru a face fata iernii, autoritatile au fost nevoite sa solicite bani de la bugetul federal.
Un buget de 48 de miliarde de dolari
Dupa doi ani de recesiune, economia New York-ului da semne de revenire. Cu un buget de 48,3 miliarde de dolari, edilii orasului incearca sa impace cheltuielile urgente, proiectele de infrastructura si nevoile unui oras in expansiune. In privinta cheltuielilor, sumele cele mai mari revin educatiei si infrastructurii. „Prioritatea absoluta este educatia. Numai pentru repararea scolilor au fost alocate 19 miliarde de dolari“, ne-a declarat Edward Sckuler, directorul Directiei de Comunicare a Primariei. Departamentul Politiei (celebra NYPD) va primi circa trei miliarde de dolari, iar cel al pompierilor inca un miliard de dolari. „Sumele sunt aproape egale cu cele primite in 2004“, afirma Sckuler. In total, fondurile de la bugetul local destinate securitatii New York-ului nu depasesc cinci miliarde de dolari, la care se adauga si cele primite din bugetul federal (bugetul consolidat al SUA). Fondurile pentru securitate sunt insa subiectul unor dispute aprinse in administratia locala si chiar in Congresul SUA. Motivul: modul de alocare al acestora face ca un stat precum Wyoming sa primeasca circa 38 de dolari/cap de locuitor pentru securitate, fata de numai 5,5 dolari in New York.In privinta veniturilor, bugetul New York-ului se bazeaza pe taxele din impozite (pe venituri, locuinte etc). Numai din impozitul pe proprietati sunt estimate venituri bugetare de 11 miliarde de dolari, la care se adauga alte aproape cinci miliarde din impozitul pe venit. In total, numai din taxe sunt adunate la buget circa 27 de miliarde de dolari.Cu toate ca a reusit revitalizarea economiei New York-ului, Michael Bloomberg nu are parte de o imagine prea pozitiva. Criticat pentru intentia de a cheltui 650 de milioane de dolari din banii publici pentru constructia unui stadion, Bloomberg este creditat cu putine sanse de castig in cursa pentru fotoliul de primar al orasului, la alegerile din acest an.
New York-ul in cifre
• 8 milioane de locuitori pe 833 km2 si cinci districte administrate separat
• 10.260 km de strazi si peste 1.000 de km de metrou
• 11.500 ha de parcuri
• Veniturile realizate (oficial) de new yorkezi – 311 miliarde dolari anual
• Turistii cheltuie anual in New York circa 6 miliarde de dolari
• Paradoxal, statisticile spun ca New York-ul este cel mai sigur dintre marile metropole americane din punctul de vedere al ratei criminalitatii.
• Eficienta politiei si a serviciului de ambulanta este masurata anual in secunde. Reactia politiei la cazurile de crima a fost mai rapida cu 36 de secunde in 2004, iar a ambulantei cu 24 de secunde. In schimb, cea a pompierilor a fost mai scazuta cu 8 secunde fata de anul anterior.
• Curatenia strazilor este atent monitorizata, ajungand la cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani.
• Numarul celor fara adapost a scazut cu peste 4%.
