Economistul şef al BERD: ce a fost mai rău din criza din România a trecut

Erik Berglof, economistul şef al BERD susţine că ce a fost mai rău din criza care afectează economia românească a trecut, însă unele efecte negative se vor manifesta şi în anii următori: creşterea şomajului şi a împrumuturilor restante. Economistul şef al BERD avertizează că e vital ca România să aibă un guvern.
“România a trecut de ce era mai rău în criză, însă împrumuturile neperformante şi şomajul vor continua să crească în următorii ani”, a d

Erik Berglof, economistul şef al BERD susţine că ce a fost mai rău din criza care afectează economia românească a trecut, însă unele efecte negative se vor manifesta şi în anii următori: creşterea şomajului şi a împrumuturilor restante. Economistul şef al BERD avertizează că e vital ca România să aibă un guvern.

“România a trecut de ce era mai rău în criză, însă împrumuturile neperformante şi şomajul vor continua să crească în următorii ani”, a declarat Erik Berglof, economistul şef şi consilierul preşedintelui Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

Acesta susţine că guvernul a luat o decizie înţeleaptă când a apelat la pachetul de împrumuturi de 20 de miliarde de dolari de la FMI şi alte instituţii financiare, deoarece a transmis un semnal de stabilitate.

“E foarte important că erau acolo. În timp de criză trebuie să dai un semnal”, susţine Berglof. Potrivit economistului şef al BERD, împrumutul constituie atât o plasă de siguranţă, dar şi asigură accesul la resurse financiare necesare pe timp de criză.

Avertisment pentru politicieni: e nevoie de guvern

În ceea ce priveşte ultima rundă de consultări cu instituţiile financiare, finalizată cu o amânare a verdictului privind virarea celei de-a treia tranşe din împrumutul FMI, oficialul BERD susţine că “o amânare de câteva săptămâni sau o lună nu e gravă. Însă e important să aveţi un guvern”.

Berglof a făcut referire şi la deciziile pe care statul român ar fi trebuit să le ia, dar nu a putut din cauză că guvernul are o problemă şi nu poate lua astfel de decizii acum. Este vorba de pierderea dreptului de iniţiativă legislativă în urma moţiunii de cenzură, care împiedică trimiterea în parlament a unor proiecte importante: cel al bugetului pe 2010, al legii responsabilităţii fiscale sau legea învăţământului.