Exemplele care contrazic etichetele politice: măsuri liberale date de guverne „de stânga” și măsuri împotriva IMM-urilor date de guverne „de dreapta”
Din perspectiva lui Radu Georgescu, în România nu există diferențe reale între partidele care se declară de stânga sau de dreapta. Deși folosesc discursuri ideologice diferite, când vine vorba de politici economice, guvernele au acționat adesea contrar principiilor declarate, lovind repetat în mediul privat și în contribuabilii de bună credință.
Georgescu a amintit că în ianuarie 2018 a fost adoptată una dintre cele mai „liberale” legi de după 1990: creșterea pragului pentru impozitarea pe venit a IMM-urilor la 1 milion de euro cifră de afaceri. Măsura, venită din partea unui guvern care se declara de stânga, a simplificat birocrația și a încurajat antreprenoriatul.
Surpriza a venit în 2023, când pragul a fost redus de către un guvern autointitulat de dreapta – o decizie care, potrivit economistului, a lovit direct în IMM-uri.
Politicile fiscale pentru contractele part-time, încă un exemplu de inconsecvență
Un alt exemplu invocat este legea adoptată în 2019, tot de un guvern „de stânga”, care prevedea plata CAS și CASS doar la valoarea contractelor part-time. Georgescu a considerat această modificare un sprijin important pentru mediul privat.
În schimb, în 2022, un guvern „de dreapta” a decis ca taxele sociale pentru contractele part-time să fie calculate la nivelul salariului minim, indiferent de valoarea reală a contractului. Economistul a catalogat această măsură drept „o idee foarte proastă”, care a afectat negativ mediul de afaceri.
2025 a venit cu un val de taxe și bariere pentru mediul privat
Potrivit lui Radu Georgescu, guvernul actual, care se revendică de dreapta, a ajuns să adopte probabil „cele mai multe legi care lovesc mediul privat din ultimii 30 de ani”. Printre efectele criticate se numără bariere suplimentare pentru afaceri și noi taxe care apasă asupra zonei private, exact acolo unde se produce valoare economică și locuri de muncă.
El își încheie mesajul spunând că „atât s-a putut”, subliniind dezamăgirea față de incoerența politică și lipsa unei strategii reale de sprijin pentru antreprenori.
„Cum am realizat eu că în România nu sunt partide de dreapta sau de stânga. Că în România nu sunt politicieni de dreapta sau de stânga. Eu fiind 100% liberal și crezând în idei liberale.
În ianuarie 2018 a fost dată, probabil, cea mai liberală lege după 1990. Pragul pentru impozitarea pe venit a IMM-urilor a fost crescut la 1 milion euro cifră de afaceri
Atunci a fost un șoc legislativ. Am fost invitat de Ziarul Financiar pentru a explica această modificare revoluționară. Am spus că această lege va ajuta antreprenoriatul și mediul privat din România. Că va elimina birocrația pentru IMM-uri: discuțiile despre deductibilitate, ușurința de a calcula impozitele.Am spus că sunt surprins că această lege a fost dată de un guvern care se autointitula de stânga, având în vedere că este o măsură puternic liberală!!
Ulterior am fost și mai surprins: Acest prag a fost micșorat în 2023 de un guvern care se autointitula de dreapta!!!
Tot la Ziarul Financiar am spus că nu înțeleg de ce un guvern de dreapta face acest lucru și lovește în IMM-uri. Era de neînțeles pentru mine.
Ca să fiu și mai șocat, povestea continuă. În 2019, tot un guvern care își spunea de stânga dă o lege care ajută mediul privat. Pentru contractele part-time se aplică CAS și CASS doar la valoarea contractului. Woow. O idee foarte bună.
În 2022, un guvern care se autointitula de dreapta dă o lege și spune că cei care au contracte part-time vor plăti CAS și CASS la salariul minim. Woow. O idee foarte proastă care a lovit în mediul privat.
Se pare că istoria se repetă. În 2025, un guvern care se autointitulează de dreapta, probabil, dă cele mai multe legi care lovesc mediul privat din ultimii 30 de ani. Sunt puse bariere în mediul privat și se taxează suplimentar tocmai zona privată. Atât s-a putut”, spune economistul Radu Georgescu într-o postare pe Facebook.
