Germania exclude creșterea taxelor și lansează ajutoare pentru populație și companii
Premierul german Friedrich Merz a prezentat la finalul săptămânii trecute o radiografie sumbră a economiei, recunoscând dificultățile prin care trece Germania. Totuși, soluția propusă de guvernul său nu este majorarea poverii fiscale, ci sprijinirea populației și a mediului privat prin ajutoare fiscale și reforme structurale.
Radu Georgescu remarcă faptul că premierul german are experiență vastă în mediul privat, conducând timp de patru ani BlackRock Germania, divizia locală a celui mai mare fond de investiții din lume. Din această perspectivă, consideră economistul, Merz știe foarte bine cum funcționează economia reală.
România merge pe contrasens cu taxe mai mari și bariere pentru mediul privat
În timp ce Germania respinge ideea de a încărca suplimentar cetățenii și firmele, România a ales calea opusă. De la 1 august au intrat în vigoare majorări de taxe, iar alte creșteri sunt deja pregătite. În plus, mediul privat este lovit de măsuri considerate ostile: eliminarea eșalonării simplificate la ANAF, impunerea unui capital social mai mare sau impozitarea tranzacțiilor între firmele din același grup.
Potrivit lui Georgescu, guvernul român tratează sectorul privat ca pe un „inamic” care trebuie sancționat pentru că nu mai poate susține un aparat bugetar imens și ineficient.
O abordare diferită cu un rezultat incert
Economistul avertizează că aceste abordări total diferite nu pot avea ambele dreptate. „Cineva greșește grav”, notează el, adăugând că în câteva luni se va vedea care dintre guverne a ales calea corectă.
El spune că Germania a mizat pe stimularea economiei prin reducerea poverii fiscale, în timp ce România a pariat pe creșteri de taxe care riscă să sufoce mediul privat. În opinia sa, istoria ar putea consemna actuala strategie a Bucureștiului drept „Kilipiren Kombinazion”.
„Eu cred că cei din Guvernul Germaniei nu au habar de economie. Guvernul Germaniei are o abordare total diferită față de Guvernul României, deși ambele țări trec prin dificultăți economice.
Sâmbătă, premierul Friedrich Merz a prezentat situația economică din Germania. A spus că economia Germaniei se află într-o situație proastă și este nevoie de schimbări structurale. A explicat că populația și mediul privat trebuie susținute. A spus că ar fi o prostie să se crească taxele pentru populație și firme, de aceea exclude creșteri de taxe în Germania. A prezentat un plan de ajutoare fiscale pentru populație și mediul privat.
În acest timp, pe planeta Pământ, este o țară care face invers față de Germania. Această țară se numește România. De la 1 august au fost crescute mai multe taxe. Acum se pregătesc alte creșteri de taxe.
Bonus:
Se pun bariere pentru mediul privat:
- eliminarea eșalonării simplificate la ANAF,
- creșterea capitalului social,
- impozitarea tranzacțiilor dintre firmele din același grup etc.
Având în vedere că au abordări total diferite, cineva greșește grav. Probabil în câteva luni vom vedea cine greșește: Guvernul din România sau Guvernul din Germania.
M-am uitat pe pagina de LinkedIn a premierului Germaniei. Vine din mediul privat, conducând companii importante. 4 ani a condus BlackRock Germania.
Pentru cei care nu știu, BlackRock este cel mai mare fond de investiții din lume, fiind acționar principal la: Apple, Coca-Cola etc. Bănuiesc că premierul Germaniei știe ceva economie.
Azi, pe pagina lui de LinkedIn, a explicat încă o dată importanța mediului privat în economia Germaniei.
În același timp, Guvernul din România, prin măsurile pe care le ia, consideră mediul privat un inamic. Mediul privat este un inamic deoarece nu mai poate să producă bani pentru a ține în spate un sistem bugetar imens. Din această cauză trebuie pedepsit puternic.
Tare îmi este teamă. Dar cred că peste câteva luni vom realiza că Guvernul din Germania știe economie și că a avut dreptate că nu a mărit taxele și că susține puternic mediul privat.
Și că Guvernul din România a implementat o strategie economică ce va rămâne în istorie sub numele de Kilipiren Kombinazion”, scrie economistul Radu Georgescu într-o postare pe Facebook.
