România, în fața unui an dificil. Riscuri în creștere pentru economie. ERSTE avertizează

O analiză Erste arată că, deși România a evitat o „aterizare dură” după măsurile fiscale adoptate în 2025, economia rămâne vulnerabilă. Creșterea slabă, inflația alimentată de șocurile de ofertă și dependența de investiții pentru relansare fac ca 2026 să înceapă sub semnul incertitudinii.

Creștere modestă și pierdere de dinamism în 2025

România a reușit să evite o ajustare economică brutală după adoptarea măsurilor fiscale, însă intră în 2026 într-o poziție fragilă, arată o analiză Erste. Banca descrie situația ca pe un alergător care continuă cursa urcând un deal abrupt, mizând în principal pe investiții pentru a prelua dinamica economică.

Potrivit evaluării, economia românească a avansat cu doar 0,8% în primele trei trimestre, indicator al unei încetiniri persistente care plasează 2025 printre anii cu creștere sub potențial. Prognoza de creștere pentru întregul an, de 1,3%, rămâne nemodificată, iar chiar și în cazul unui trimestru IV stagnant, PIB-ul ar consemna un mic plus.

Dependență de dinamica finalului de an

Erste remarcă faptul că această reziliență statistică maschează fragilitatea cererii interne, ceea ce face ca evoluția din trimestrul IV 2025 să fie decisivă. Un rezultat sub așteptări ar împinge clar riscurile spre o contracție economică.

Privind înainte, analiștii estimează o accelerare a creșterii la 2,1% în 2026, susținută în mod special de investiții, având în vedere că țara intră în ultimul an de implementare a PNRR, moment esențial pentru formarea de capital în sectorul public și privat.

Consumul rămâne slab, exporturile nu oferă sprijin

Consumul este prognozat să rămână modest, cu o îmbunătățire timidă abia în a doua parte a anului 2026. Exporturile nete nu sunt așteptate să schimbe direcția economiei, în condițiile unei cereri interne slabe. În paralel, dezechilibrele structurale – legate de competitivitate, infrastructură și capacitatea de producție – continuă să influențeze negativ evoluția pe termen mediu.

An electoral turbulent, urmat de o coaliție stabilizatoare

După un an dominat de cinci runde de alegeri, avansul dreptei radicale și o cursă prezidențială extrem de strânsă, formarea unei coaliții pro-europene cu o majoritate consistentă în Parlament a creat premizele necesare pentru consolidare fiscală. În condițiile în care piețele și agențiile de rating își pierduseră răbdarea, România avea de ales între o corecție impusă de piață sau o ajustare controlată.

Pachetul fiscal – măsuri costisitoare, dar necesare pentru credibilitate

Pachetul fiscal adoptat la mijlocul verii a reprezentat un pas major pentru restabilirea încrederii și a traiectoriei deficitului convenite cu Comisia Europeană. Erste notează că măsurile sunt inflaționiste și încetinesc creșterea, dar au permis evitarea unei ajustări severe. În plus, faptul că ele au vizat preponderent taxele indirecte a redus impactul negativ.

Aprobarea pachetului a contribuit la îmbunătățirea percepției asupra datoriei suverane a României, iar noi reduceri ale randamentelor sunt posibile dacă disciplina fiscală este menținută. Stabilitatea politică devine însă factorul-cheie pentru continuarea acestui proces.

Politica monetară: rate neschimbate în 2025 și reduceri posibile abia în 2026

BNR a păstrat neschimbată rata-cheie la 6,50% pe tot parcursul anului, în contextul unei reveniri a inflației în a doua jumătate a lui 2025, după eliminarea plafonului la energie electrică și majorările de taxe. Inflația a urcat la 9,8% în octombrie, iar inflația de bază a rămas la 8,1%.

În acest context, Erste consideră improbabilă o reducere rapidă a ratelor. Scenariul de bază indică prima scădere abia în prima parte a anului 2026, cel mai probabil în mai. Până la finalul lui 2026, rata-cheie ar putea ajunge la 5,25%, cu o relaxare totală de 125 de puncte de bază, dacă dezinflația se confirmă.

Inflația ar putea coborî spre 3,7% în 2026

Atât inflația totală, cât și cea de bază ar trebui să se reducă semnificativ până la finalul lui 2026, până în jurul valorii de 3,7% anual. Eliminarea plafoanelor reprezintă un risc ascendent, însă consolidarea fiscală ar trebui să atenueze presiunile inflaționiste.

O economie obosită, dar încă în cursă

În concluzia Erste, România intră în 2026 în postura unui alergător de cursă lungă care abordează o porțiune dificilă de traseu: încetinit de povara fiscală, afectat de șocurile de ofertă și încă marcat de instabilitatea politică anterioară. Creșterea rămâne modestă, iar politica fiscală este mult mai strictă decât în anii trecuți.

Totuși, investițiile în creștere și recâștigarea treptată a credibilității oferă premise pentru un parcurs mai bun în continuare. Economiștii notează că „alergătorul” rămâne în competiție, încercând să-și recapete ritmul și sperând ca următoarea porțiune să fie mai prietenoasă decât cea actuală.