Economia nationala resimte recesiunea din zona euro

In toate statisticile care analizeaza progresul facut de tarile candidate la integrarea europeana, Romania este plasata pe ultimul loc. Un studiu recent efectuat de Societatea Academica Romana (SAR) releva slabele performante obtinute de guvernarile postdecembriste, in ciuda eforturilor de a se realiza o restructurare economica fara mari sacrificii pe plan social. „Venitul scazut pe cap de locuitor, lipsa unei competitivitati serioase, infrastructura slaba de cercetare, nivelul tehnologic scazut

In toate statisticile care analizeaza progresul facut de tarile candidate la integrarea europeana, Romania este plasata pe ultimul loc. Un studiu recent efectuat de Societatea Academica Romana (SAR) releva slabele performante obtinute de guvernarile postdecembriste, in ciuda eforturilor de a se realiza o restructurare economica fara mari sacrificii pe plan social. „Venitul scazut pe cap de locuitor, lipsa unei competitivitati serioase, infrastructura slaba de cercetare, nivelul tehnologic scazut si rata mare a emigrarii celor tineri si talentati – acestea toate sunt mai degraba efecte decat cauze ale ramanerii in urma a tarii”, se arata in studiul citat.
Totusi, ultimii trei ani au fost marcati de o crestere economica sustinuta, ceea ce crea premisele unei reveniri a economiei nationale. Motorul acestor rezultate pozitive l-au constituit comertul exterior si investitiile. Daca tinem cont ca in 2001 si 2002 cresterile PIB au fost obtinute pe fondul unei recesiuni economice care a afectat majoritatea statelor membre UE, economia romaneasca parea ca poate sa creasca si in cadrul unei conjuncturi internationale defavorabile. O buna parte din imbunatatirea indicatorilor macroeconomici a avut la baza majorarea plafonului atat pentru datoria externa, cat si pentru cea interna. Pentru acest an, Guvernul anticipeaza o crestere economica de 5,2% comparativ cu anul trecut. Aceasta cifra este considerata a fi prea optimista de catre organizatii internationale precum FMI sau EIU, insa oficialitatile de la Bucuresti insista in a pastra aceasta tinta.
Perspectivele de a realiza obiectivele propuse sunt din ce in ce mai greu de obtinut, mai ales in cadrul unei deteriorari a climatului international. Aprecierea monedei unice europene este doar unul dintre riscurile cu care se confrunta economia romaneasca. Pe de o parte, ascensiunea euro in fata dolarului si aprecierea fata de leu produc presiuni inflationiste importante, accizele fiind calculate in euro. Indirect, un euro din ce in ce mai greu incetineste ritmul de crestere din UE, zona care atrage aproape 70% din exporturile romanesti. Oficialitatile europene nu se arata ingrijorate de paritatea actuala de 1,15 dolari pentru un euro si considera ca de abia cand euro va creste la 1,20 – 1,25 dolari intreprinderile europene se vor resimti.
Cu toate acestea, oamenii de afaceri europeni sunt mult mai ingrijorati. Institutul francez pentru conjuncturi economice (OFCE) considera ca o scadere de 10% a dolarului in raport cu euro are un impact negativ echivalent cu o scadere de 0,8% a PIB in zona euro, in primul an, si de 1,6% in urmatorii doi ani. Iar din anul 2000 pana in prezent, bancnota verde a pierdut 40% din valoare, in raport cu moneda unica. In aceste conditii, analistii economici pun sub semnul intrebarii capacitatea economiei europene de a mai obtine o crestere de 1% in acest an.

Cresterea economica in zona euro va fi sub 1%

Dupa mai multe rectificari in sens negativ ale prognozelor care vizeaza spatiul euro, s-a ajuns sa fie prognozata pentru 2003 o crestere cuprinsa intre 0,5 si 1%. Aceasta se datoreaza politicii promovate de Banca Centrala Europeana (BCE) care a mentinut dobanda de referinta la 2,5%, in ciuda scaderilor drastice operate de Rezerva Federala din SUA (FED). Un sondaj efectuat in aceasta primavara indica cel mai scazut nivel de incredere a consumatorilor europeni din ultimele decenii. Aceasta se traduce prin scaderea consumului si, implicit, a cererii.
Scaderea cererii din tarile membre UE afecteaza in mod direct exporturile romanesti. Desi primul trimestru a marcat un nou record al volumului exporturilor si depasirea pragului de 1,4 mld. USD/luna, rezultatul este influentat in mare masura de modul de raportare a rezultatelor in dolari SUA. Mai bine de jumatate din cresterea statistica se datoreaza tocmai aprecierii euro si faptului ca 70% din exporturi sunt platite in aceasta moneda. Devalorizarea leului a permis exportatorilor sa isi micsoreze marja de profit exprimata in euro, ceea ce a crescut competitivitatea produselor livrate pe pietele externe. Importurile energetice s-au ieftinit, pretul barilului de petrol scazand cu circa 25% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Structura exporturilor continua sa plaseze Romania in randul tarilor slab dezvoltate, 90% din exporturile aferente anului trecut fiind reprezentate de materii prime si produse care inglobeaza o mare cantitate de forta de munca. Chiar si la capitolul de utilaje, echipamente si masini electrice, majoritatea produselor exportate sunt manufacturate in sistem lohn. Cu alte cuvinte, exportam in principal materii prime si forta ieftina de munca. Pe masura ce salariile vor creste in Romania, capacitatile de productie vor fi deplasate spre est, in tari care vor fi mai competitive din acest punct de vedere.
Daca exporturile se vor plafona, si deja exista semnale in acest sens, sectorul investitiilor nu va putea sa asigure dinamica de crestere planificata. Comparativ cu 2002, investitiile vor fi chiar mai mici, in mare parte din cauza scaderii alocarilor de la buget. Investitiile straine vor fi si ele in declin, in ultimele luni inregistrandu-se iesiri mai mari de capital, dupa ce o lunga perioada aporturile de capital au depasit repatrierile de profit. Consumul intern se va situa, in cel mai bun caz, la nivelul anului trecut, in ciuda majorarilor salariale din ultimul timp.
Dupa ce perioada 1990 – 2000 a fost caracterizata de evolutii oscilante, Romania are nevoie de o perioada lunga de stabilitate economica si de o crestere a PIB-ului situata la circa 5% anual. Pentru acest an, agricultura este capabila sa contribuie la cresterea PIB. Conform EIU, dupa o scadere de 3% anul trecut, aceasta va creste cu 7% in 2003. Daca nu se va mentine trendul crescator, increderea in mediul de afaceri autohton va scadea, putand fi pusa sub semnul intrebarii chiar si indeplinirea conditiilor de aderare la UE in 2007.

Romania are competitivitatea cea mai mica in randul candidatelor UE

Competitivitatea este determinata in functie de costul resurselor naturale si al produselor unice ale unei tari, cotate pe o scala de la 1 la 7.

intervalul de timp necesar pentru a recupera decalajul venitului pe locuitor (la paritatea puterii de cumparare) cu uniunea eropeana

tara     media        75% din media UE    50% din media UE
        (ani)        (ani)            (ani)
Slovenia    13        3            —
Cehia        18        8            —
Ungaria    24        14            0
Slovacia    31        16            2
Estonia        34        24            10
Polonia    34        24            10
Letonia    40        30            16
Lituania    40        30ttt16
Romaniat45tt35ttt21
Bulgariat50tt40ttt26r
Interpretare: Presupunand ca tarile candidate cresc anual cu 5% si ca rata similara de crestere in UE este de 2%, vor fi necesari intre 13 ani (pentru Slovenia) si 50 de ani (pentru Bulgaria) sa atinga nivelul de convergenta cu media UE. Romania ar avea nevoie de 45 de ani pentru a ajunge la acest rezultat.