Un studiu recent efectuat de agenţia internaţională Circle Economy, în colaborare cu Deloitte, arată că economia mondială a exploatat și a folosit, în ultimii șase ani, mai multe resurse decât întreg secolul XX.

Studiul mai arată că economia globală circulară este în proporție de 7,2%, în scădere față de anul 2018, atunci când a fost estimată la 9,1%.

De asemenea, se arată că, în ultimii 30 de ani, au avut loc mai multe efecte negative asupra mediului:

  • a fost despădurită o suprafață de peste 420 de milioane de hectare
  • jumătate din solurile planetei sunt serios degrate
  • oceanele au o aciditate cu 30% mai mare decât limita admisă
  • 85% din rezervele piscicole sunt în colaps
  • fauna sălbatică s-a diminuat cu 70%
  • peste 70% din emisiile de carbon provin din extragerea şi prelucrarea resurselor naturale

Pe fond, Adrian Teampău, director Servicii Fiscale la Deloitte România, spune că țara noastră ”face primii paşi în tranziţia de la o economie liniară la una circulară, un proces complex şi de lungă durată. În 2021, economia românească era circulară în proporţie de numai 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%. Strategia Naţională privind Economia Circulară, adoptată în septembrie 2022 şi care va fi completată de un Plan de acţiune până în al treilea trimestru al acestui an, dă un semnal important şi oportun. Aceasta a identificat primele şapte sectoare economice ca potenţial de circularitate pentru România – agricultură şi silvicultură, auto, construcţii, alimente şi băuturi, ambalaje, textile, echipamente electrice şi electronice -, care vor fi vizate, aşa cum recomandă şi studiul, de acţiuni concrete şi prioritare în Planul de acţiune. Practic, toate aceste arii vor naşte oportunităţi importante de afaceri pentru companii, care vor avea la dispoziţie noi facilităţi şi surse de finanţare publice şi private”.

Populația planetei s-a dublat în ultimii 50 de ani

Studiul mai relevă că populația planetei s-a dublat în ultimii 50 de ani, în timp ce consumul de resurse s-a triplat.

„În 2015, doar opt mari economii (Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA, Canada şi Federaţia Rusă), au produs peste 85% dintre gazele cu efect de seră la nivel global. În prezent, cifrele cresc galopant în state cu economii emergente şi se estimează, de exemplu, că numai China este responsabilă de 75% din creşterea consumului de materii prime în ultimii 20 de ani. Soluţiile propuse de studiu vizează trei categorii de state, în funcţie de dimensiunile şi amprenta economiilor lor în ecuaţia globală a consumului de resurse. În primul rând, statele Shift, cu venit mare pe cap de locuitor şi nivel de trai ridicat, care consumă cea mai mare parte a resurselor şi se află la originea principalelor dezechilibre naturale; în această categorie intră statele europene şi din America de Nord, Australia, ţările din Golf şi din Orientul Îndepărtat, care trebuie să reducă supra-consumul şi să accelereze eforturile de ecologizare a mijloacelor de producţie”, recomandă studiul publicat de Deloitte.

Altă categorie includ statele Grow (China, ţările din Europa de Est şi Caucaz, Asia Centrală şi America Latină), care se industrializează accelerat şi a căror clasă de mijloc creşte. Acestea consumă semnificativ mai mult în ultimii ani şi, potrivit raportului, trebuie să se concentreze pe a stabiliza consumul de resurse.

Categoria statelor Build consumă cu 10% mai puțin decât consumă statele Shift, cu toate că găzduiesc cea mai mare parte a populaţiei lumii. Aici intră țări și teritorii din Africa şi Asia de Sud şi Sud-Est.