Premierul Ungariei a dat România ca exemplu negativ. Ce a declarat Péter Magyar despre deficit și corupție

România a fost menționată de premierul Ungariei, Péter Magyar, drept un exemplu al riscurilor generate de deficitele bugetare ridicate, corupție și cheltuieli publice excesive. Declarația a fost făcută în Parlamentul de la Budapesta, în timpul prezentării proiectului de buget al Ungariei pentru anul 2027, document care prevede reducerea deficitului și alocarea unor resurse pentru îndeplinirea promisiunilor electorale.

Declarație despre România. Péter Magyar a vorbit despre deficit, corupție și banii publici

Șeful guvernului ungar a anunțat că ținta de deficit bugetar pentru 2027 este de 4,9% din produsul intern brut (PIB). Planul fiscal reprezintă un test pentru credibilitatea noii administrații și pentru obiectivul de adoptare a monedei euro, în condițiile în care guvernul trebuie să reducă dezechilibrele bugetare și să finanțeze, în același timp, măsurile promise alegătorilor.

Potrivit estimărilor prezentate, Ungaria ar urma să încheie anul în curs cu un deficit bugetar de 7,5% din PIB, nivel moștenit de la fostul premier Viktor Orbán. Noua țintă pentru 2027 este mai redusă decât estimarea de 5,3% avansată de analiștii consultați de Reuters într-un sondaj publicat săptămâna precedentă.

Declarația lui Péter Magyar despre România și Franța

În discursul susținut în Parlamentul de la Budapesta, care a durat mai mult de două ore, Péter Magyar a făcut referire la situația fiscală din alte state europene pentru a evidenția riscurile asociate lipsei de control asupra cheltuielilor publice.

„Exemplele Franței sau ale României arată exact unde duce un guvern incapabil să combată cheltuielile excesive, corupția și furtul timp de ani de zile”, a declarat premierul ungar.

Magyar a afirmat că experiențele altor state europene arată importanța disciplinei bugetare și a măsurilor împotriva corupției. În proiectul de buget pentru 2027, guvernul a prevăzut și o rezervă de 300 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 826 de milioane de euro.

Anunțul privind ținta de deficit a fost urmat de aprecierea forintului, moneda Ungariei, care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele patru săptămâni față de euro. Forintul a avut, de altfel, cea mai bună evoluție dintre monedele din Europa Centrală în acest an, potrivit informațiilor prezentate în raportarea economică.

Ungaria vrea să reducă deficitul sub pragul de 3% până în 2030

Guvernul condus de Péter Magyar și-a stabilit obiectivul de a coborî deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB prevăzută de Uniunea Europeană până în 2030. Autoritățile ungare urmăresc să atingă această țintă fără să renunțe la angajamentele electorale care au contribuit la victoria lui Magyar în fața lui Viktor Orbán, în alegerile din aprilie.

Premierul a anunțat că intenționează să utilizeze miliarde de euro din fondurile europene deblocate după anularea reformelor adoptate în perioada guvernării Orbán, contestate de instituțiile europene din cauza efectelor considerate negative asupra democrației. Banii ar urma să susțină investiții de amploare în locuințe, infrastructură și gestionarea resurselor de apă, inclusiv pentru măsuri de adaptare la schimbările climatice.

Planul bugetar include, totodată, măsuri menite să îmbunătățească veniturile statului și să limiteze cheltuielile. Executivul estimează că eliminarea treptată a măsurilor generoase introduse înaintea alegerilor de fostul guvern și a unor cheltuieli cu caracter excepțional va îmbunătăți soldul bugetar cu 1,4 puncte procentuale din PIB.

Yvette Babb, manager de fonduri la William Blair, a declarat că ținta anunțată de guvernul ungar este ușor mai bună decât așteptările pieței înainte de prezentarea proiectului. „Ținta de deficit de 4,9% pare ceva mai bună decât așteptările pieței înainte de anunț, deși întrebarea cheie acum este realizarea ei”, a afirmat aceasta, potrivit Reuters.

Cheltuieli suplimentare de peste 6,2 miliarde de dolari în 2027

Proiectul de buget prevede cheltuieli noi estimate la peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a aproximativ 6,2 miliarde de dolari, pentru anul 2027. Printre măsurile anunțate se numără majorări ale pensiilor, creșteri salariale pentru angajații din sectorul public, dublarea alocației familiale și reduceri de impozite pentru peste două milioane de persoane cu venituri mici.

Pentru îmbunătățirea soldului bugetar, Magyar mizează pe mai multe surse de economii și venituri suplimentare. Pe lângă reducerea cheltuielilor excepționale și eliminarea treptată a unor măsuri adoptate de administrația precedentă, guvernul estimează că un impozit pe avere și majorarea taxelor pentru companiile mari vor contribui cu un punct procentual din PIB la veniturile bugetare.

Combaterea corupției și limitarea cheltuielilor excesive din sectorul public ar urma să genereze economii echivalente cu 1,5 puncte procentuale din PIB. În același timp, diminuarea costurilor asociate serviciului datoriei publice ar putea îmbunătăți soldul cu încă 0,1 până la 0,2 puncte procentuale.

Potrivit calculelor prezentate de premier, totalul acestor măsuri ar putea îmbunătăți soldul fiscal cu aproximativ patru puncte procentuale din PIB. Din această marjă, 1,4 puncte procentuale ar urma să fie folosite pentru finanțarea promisiunilor electorale, iar restul de 2,6 puncte procentuale ar contribui la reducerea deficitului bugetar.

Impozite mai mari pentru companiile cu venituri ridicate

Printre măsurile fiscale anunțate se numără introducerea unui impozit pe avere, din care guvernul estimează că va obține 200 de miliarde de forinți. De asemenea, taxele aplicate companiilor energetice ar urma să crească, generând venituri suplimentare de 100 de miliarde de forinți pentru bugetul de stat.

Executivul ungar intenționează și să majoreze impozitul pe profit cu două puncte procentuale, de la 9% la 11%, pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro. Măsurile sunt prezentate drept o componentă a planului de consolidare fiscală și de creștere a veniturilor publice.

În același timp, guvernul va menține cheltuielile destinate protejării gospodăriilor de creșterile bruște ale prețurilor la energie. Această politică, introdusă în perioada guvernării Orbán, presupune costuri importante, iar Uniunea Europeană a solicitat Ungariei eliminarea sa.

Obiectivul adoptării euro și evoluția indicatorilor economici

Intenția guvernului de a introduce moneda euro a contribuit la aprecierea forintului ungar. Evoluția monedei a fost asociată cu diminuarea inflației sub ținta stabilită de banca centrală, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale au scăzut în acest an, ajungând printre cele mai reduse din Europa Centrală.

Adoptarea monedei unice europene rămâne un obiectiv pe termen lung al noii administrații, care urmărește să îmbunătățească indicatorii fiscali și să respecte criteriile necesare aderării la zona euro.

Analiștii estimează că Ungaria ar putea adopta moneda euro în 2032 sau 2033, în funcție de evoluția economiei și de îndeplinirea condițiilor necesare pentru aderare.