Economia Germaniei, criză fără precedent în ultimii 80 de ani: „Cădere liberă. Fiecare lună fără reforme decisive va costa mai multe locuri de muncă”

Economia Germaniei se afundă într-o criză fără precedent în ultimele opt decenii, iar industria – motorul tradițional al creșterii – consemnează al patrulea an consecutiv de declin. Cele mai importante organizații patronale avertizează că situația nu mai poate fi tratată ca o fluctuație conjuncturală, ci reprezintă o degradare structurală profundă, în timp ce cancelarul Friedrich Merz este acuzat că nu implementează suficient de repede reformele promise mediului de afaceri.

Economia Germaniei, în cea mai gravă criză de după război: industria avertizează că Berlinul nu reacționează

Economia Germaniei traversează cea mai severă criză de după al Doilea Război Mondial, după cum avertizează cea mai importantă federație industrială a țării, care acuză Guvernul că nu acționează în fața unui nou an de scădere a producției industriale. În 2025, prognozele arată că, în cel mai optimist scenariu, PIB-ul ar urma să stagneze, după doi ani consecutivi de recesiune, în timp ce cancelarul Friedrich Merz se luptă să găsească formula potrivită pentru a restabili încrederea companiilor.

Peter Leibinger, președintele Federației Industriei Germane (BDI), a transmis într-un comunicat că economia germană se află „în cădere liberă”, iar Guvernul nu ar reacționa cu determinarea necesară.

„Economia germană este în cădere liberă şi totuşi Guvernul nu reacţionează cu hotărârea necesară”, a afirmat președintele BDI.

El a atras atenția că sectorul manufacturier se află, la final de 2025, la un „minim dramatic”, iar declinul nu mai poate fi considerat o fluctuație temporară.

Potrivit evaluărilor BDI, producția industrială urmează să scadă cu 2% în acest an, marcând al patrulea an consecutiv de contracție.

„Ne aşteptăm la o scădere cu 2% a producţiei în acest an, ceea ce înseamnă că producţia industrială va fi în coborâre pentru al patrulea an consecutiv. Aceasta nu este o scădere temporară, ci o încetinire structurală”, transmite Federația Industriei Germane.

Organizația susține că Germania are nevoie de un „punct de cotitură” în politica economică, bazat pe priorități clare pentru creșterea competitivității.

Federația a menționat că, în trimestrul al treilea, producția industrială a scăzut cu 0,9% față de trimestrul precedent și cu 1,2% comparativ cu anul trecut.

Un model economic aflat în colaps structural

Modelul economic care a dominat anii 2010 — bazat pe exporturi de produse cu valoare adăugată ridicată și energie ieftină — a fost erodat de pandemia de COVID-19, de explozia costurilor energetice după invazia rusă în Ucraina, de concurența agresivă a Chinei și de introducerea tarifelor americane. Rezultatul: Germania, multă vreme excepția industrială a Europei, este descrisă acum drept „bolnavul continentului”.

Cancelarul Merz a promis în această toamnă reforme structurale și reducerea birocrației, atât în Germania, cât și la nivel european, pentru a răspunde cerințelor companiilor care consideră reglementările prea complicate și costisitoare.

Industriașii susțin însă că schimbările nu se produc suficient de rapid și avertizează că „fiecare lună fără reforme structurale decisive va costa mai multe locuri de muncă”.

În fața criticilor, Merz a apărat recent în Parlament măsurile adoptate, menționând reducerea impozitelor pe profit și scăderea prețurilor la electricitate. El a cerut totodată Uniunii Europene să reanalizeze interdicția vânzărilor de mașini noi cu motoare termice după 2035, argumentând că producătorii auto ar avea nevoie de mai mult timp pentru adaptarea la tranziția electrică.

Locurile de muncă, primele victime ale declinului

Situația dificilă este confirmată aproape zilnic de date oficiale, rapoarte economice și anunțuri privind reduceri masive de personal. Transformarea industriei pune presiune uriașă pe piața muncii: sectorul auto a pierdut, într-un an, 6,3% din forța de muncă — adică 48.700 de posturi — iar industria prelucrării metalelor a scăzut cu 2,6% în ultimul an și cu peste 11% din 2019.

Volkswagen intenționează să elimine 35.000 de locuri de muncă până în 2030, echivalentul a 29% din personalul său din Germania. Și industria chimică se confruntă cu cele mai mici niveluri de producție din ultimele trei decenii, potrivit Federației Industriilor Chimiei și Farmaceutice. În contrast, sectorul farmaceutic și industria de apărare continuă să se extindă și să recruteze, datorită investițiilor puternice.

Criza profundă a economiei germane intră astfel într-o nouă fază, cu presiuni politice, sociale și economice care cresc de la o lună la alta, în timp ce mediul de afaceri cere acțiuni rapide și clare pentru a evita deteriorarea ireversibilă a fundamentelor industriale ale țării.