E-uri, arome sau nutrienți? Ce mâncăm, de fapt, când cumpărăm alimente procesate. Ghidul InfoCons al etichetelor

Asociația de protecție a consumatorilor InfoCons explică regulile europene care stabilesc cum sunt utilizați aditivii în produsele alimentare. Regulamentul european definește clar diferențele dintre aditivi, arome și sursele de nutrienți. Indiferent de funcția tehnologică pe care o îndeplinesc ingredientele în procesul de fabricație, siguranța cetățenilor rămâne o prioritate, iar legea interzice comercializarea produselor care pot pune în pericol sănătatea publică.

Ghidul InfoCons: Cum identificăm aditivii alimentari din produsele de la raft

Siguranța alimentară reprezintă o prioritate majoră pentru consumatori, iar legislația europeană stabilește reguli stricte privind substanțele care pot fi adăugate în mâncare. InfoCons Protecția Consumatorilor aduce clarificări importante despre rolul și definirea aditivilor alimentari.

Uniunea Europeană reglementează utilizarea acestor compuși prin intermediul Regulamentului (CE) nr. 1333/2008.

Acest act normativ stabilește o listă oficială a aditivilor autorizați, categoriile de produse în care aceștia pot fi incluși și limitele maxime permise pentru a nu pune în pericol sănătatea populației. Totuși, mulți cumpărători confundă aditivii cu alte ingrediente prezente pe etichete.

Legislația europeană definește clar ce înseamnă un aditiv alimentar

Conform normelor juridice în vigoare, aditivii alimentari sunt substanțe care nu se consumă în mod obișnuit ca alimente de sine stătătoare. De asemenea, acești compuși nu sunt utilizați ca ingrediente caracteristice ale unui produs alimentar, indiferent dacă au sau nu valoare nutritivă.

Producătorii adaugă în mod intenționat aceste substanțe în etapele de fabricație, procesare, preparare sau tratament. Obiectivul principal al acestei practici este îndeplinirea unor funcții tehnologice precise.

Printre cele mai frecvente roluri se numără conservarea pe termen lung, colorarea pentru un aspect atractiv, stabilizarea compoziției, îndulcirea produselor dietetice sau îmbunătățirea semnificativă a texturii finale, transmit cei de la InfoCons.

Anumite substanțe adăugate în mâncare nu reprezintă aditivi

Legislația comunitară face o distincție clară între aditivi și alte categorii de ingrediente adăugate în mod curent în produsele procesate. Astfel, consumatorii trebuie să știe că aromele alimentare utilizate pentru a conferi gust sau miros nu intră în categoria aditivilor.

În mod similar, vitaminele și mineralele adăugate în scop nutritiv, enzimele alimentare și ingredientele tradiționale precum sarea sau șofranul sunt excluse din această definiție.

De asemenea, mono-, di- și oligozaharidele, substanțele destinate tratării apei potabile și produsele naturale cum sunt inulina sau pectina lichidă au un regim separat.

O atenție deosebită este acordată adjuvanților tehnologici. Aceștia sunt utilizați doar pentru a facilita anumite operațiuni în fabricație, fără a avea efect asupra produsului final. Reziduurile lor pot rămâne în alimente doar în cantități infime, care nu prezintă riscuri.

Iată lista substanțelor care nu sunt considerate aditivi alimentari, potrivit InfoCons:

• aromele alimentare utilizate pentru conferirea gustului sau mirosului;
• vitaminele și mineralele adăugate în scop nutritiv;
• enzimele alimentare;
• anumite ingrediente cu funcție tehnologică, precum sarea sau șofranul;
• adjuvanții tehnologici utilizați în procesarea alimentelor;
• substanțele utilizate pentru tratarea apei destinate consumului uman;
• mono-, di- și oligozaharidele;
• anumite produse naturale, precum inulina sau pectina lichidă.

Contextul utilizării determină regimul juridic al fiecărui ingredient

Un aspect esențial evidențiat de experți este că o singură substanță poate îndeplini roluri diferite în funcție de context, scrie InfoCons.

De exemplu, iodura de sodiu din sarea iodată este considerată o sursă de minerale, nu un aditiv. În schimb, ascorbatul de sodiu (E301) sau carbonatul de calciu (E170) pot funcționa fie ca aditivi, fie ca nutrienți în suplimente, în funcție de scopul utilizării.

Indiferent de încadrare, toate substanțele trebuie să respecte Regulamentul (CE) nr. 178/2002 privind siguranța alimentară. Acest act interzice ferm comercializarea produselor periculoase sau improprii consumului uman.