Aceștia nu sunt obișnuiți cu faptul că își pot administra mult mai bine banii folosind internetul de pe calculator sau de pe telefonul mobil. Românii fie au reticențe în a folosi serviciile financiare online, fie întâmpină probleme pe măsură ce încep să le folosească.

Și nu e vorba doar de serviciile financiare, românii nu sunt obișnuiți cu cumpărăturile online. După ultimele statistici europene publicate de Eurostat in martie 2015, doar 6% dintre romanii cu varste intre 16 si 74 de ani au facut o comanda online in ultimele trei luni. In Europa, media este de 41%. Cele mai mari piedici sunt neincrederea in serviciile online și în furnizarea datelor de card pe Internet, neîncrederi cu care românii vin în străinătate să muncească.

Studiul Standard & Poor’s din 2015 intitulat Educație Financiară în Lume a concluzionat că în România doar 22% dintre cei intervievați au un nivel acceptabil de educație financiară, spre deosebire de Danemarca sau Suedia, unde nivelul ajunge la 71%.

Educația financiară permite să gestionezi mai bine banii, să te informezi corect și să știi cui să ceri ajutor pentru a obține mai multe de la banii tăi. Educația financiară te învață să menții un echilibru financiar cu ajutorul instrumentelor digitale, cum să balansezi veniturile și cheltuielile, să economisești cel mai eficient și să te pregătești de situațiile neprevăzute.

În toată lumea, doar 33% din adulți înțeleg conceptele de bază din domeniul finanțelor personale. Țara noastră este din păcate pe ultimul loc din Uniunea Europeană și sub media globală, cu niveluri scăzute de înțelegere despre inflație, credit, depozite bancare și rate.

Așa cum era de așteptat, țările mai bogate și cele care au introdus educația financiară în școli sunt mult mai avansate, iar țările în care nu există interes nici în mediul public, nici în cel privat, așteaptă inițiative susținute pentru a crește. 

De-a lungul timpului, în România au existat numeroase inițiative, cu ar fi programul de educație financiară pentru licee finanțat de VISA și implementat în parteneriat cu JA România, însă se vede clar din graficul de mai sus că nu acolo este problema principală. Trebuie să ne uităm la populația mai în vârstă, cei trecuți de 35 de ani care nu au avut așa de mult contact cu tehnologia. Nu există în acest moment programe dedicate lor, nici în țară și nici în străinătate (cel puțin nu axate 100% pe românii plecați la muncă în străinătate).

Aici este o mare oportunitate, atât pentru jucătorii din industria financiară, cât și pentru autoritățile române. Educându-i vor crește calitatea vieților lor și contribuția lor în economia gazdă și în cea de acasă.


Tot studiul Standard&Poor’s arată o legătură puternică directă între produsul intern brut pe cap de locuitor și nivelul de educație financiară. În cazul României, e vorba de 10.000 USD pe cap de locuitor, respectiv 22% grad de alfabetizare financiară. Să luăm doar exemplul transferurilor de bani: Țara noastră primește influxuri de bani din străinătate care ajung la aproximativ 2% din PIB. România este pe locul 5 în topul ţărilor ce primesc bani din afară, după Ucraina, Polonia, Ungaria şi Serbia. Însă ei folosesc preponderent servicii pe bază de cash sau direct prin bancă.

De exemplu, dacă Marian lucrează în Anglia și îi trimite Corinei în România în fiecare lună 500 de lire sterline, iar Corina ar calcula cât primește ea și cât rămâne companiilor de transfer de bani, ar constata că într-un an, Marian a plătit 400 de lire doar comisioanele. Cu servicii online ca TransferGo, Marian și-ar putea lua o de mașină la mâna a doua în doi ani cu banii economisiți din comisioane.

Dacă înmulțim experiența lui Marian cu 2 milioane, putem să tragem ușor concluzia că PIB-ul României ar putea crește cu 0.1%  chiar și doar prin digitalizarea serviciilor financiare de transfer de bani pe care le folosesc românii din diaspora.  

Merităm să fim în rând cu restul cetățenilor din Uniunea Europeană și pentru ca acest lucru să devină realitate, trebuie cu toții să contribuim la educația financiară a celor din jurul nostru. Numai împreună putem să construim o fundație trainică pentru diaspora digitală.

Prin ei și datorită lor schimbarea se va amplifica și în România și împreună vom păși către o lume mai modernă, mai rapidă și cu servicii mai de calitate.

Titus Căpîlnean, 28 ani, locuiește în Marea Britanie de 2 ani de zile, are un Executive MBA la Hult International Business School și este Country Manager pentru România la TransferGo
 

Te-ar putea interesa și: