DW: Ruperea în două a Ucrainei este deja un fapt ireversibil

Preşedintele României a condamnat joi seara noile acţiuni militare ale Rusiei, dar a păstrat o atitudine prudentă, evitând să iasă din tonul general al declaraţiilor occidentale.

 Preşedintele Traian Băsescu a început joi seara prin a face o precizare terminologică: ”România nu apreciază că împotriva Ucrainei s-a produs o invazie”. ”Nu suntem în faţa unei invazii”, a mai spus preşedintele, care a ţinut, în schimb, să ofere o caracterizare militară cât mai precisă: ”Este o escaladare semnificativă a sprijinului pe care Federaţia Rusă îl acordă separatiştilor”.

Au urmat detalii foarte interesante sub aspect tehnico-militar şi care denotă că România are bune posibilităţi de informare cât priveşte realităţile din ”Ucraina de est”: ”În analiza făcută azi cu MAE, cu serviciile de informaţii ale Armatei, SIE şi SRI şi la care au participat cele mai autorizate persoane în analiza situaţiei, deci în baza informaţiilor pe care le-am avut între orele 17-18, putem aprecia că, urmare a escaladării introducerii de tehnică militară şi specialişti, se produce o debalansare a raporturilor de forţe în favoarea separatiştilor".

Intervenţia preşedintelui a surprins oarecum prin insistenţa asupra formelor. Între o ”escaladare” şi o ”invazie” există o diferenţă cu semnificaţie nu doar militară, ci şi politico-diplomatică.

Potrivit Washington Post, responsabilii politici americani vorbeau neoficial joi pentru prima dată despre o ”invazie” rusească, dar preşedintele Obama a renunţat dintr-o dată să mai folosească acest termen la conferinţa de presă din cursul după-amiezii. ”Rusia a violat în mod intenţionat şi de mai multe ori suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus preşedintele SUA, care a exclus pe moment recursul la o soluţie militară.

Aşasdar diferenţa dintre o escaldare a conflictului şi o invazie ar putea antrena o decizie politico-militară de mare importanţă. Deocamdată Vestul rămâne la varianta sancţiunilor economice. Oficiali NATO au dat se pare tonul declaraţiilor, vorbind despre ”a significant escalation”, ceea ce a devenit în declaraţia preşedintelui Băsescu o ”escaladare semnificativă”.

A surprins puţin joi seara şi moderaţia preşedintelui Băsescu, care nu doar că a ţinut la o perfectă sincronizare cu declaraţiile aliaţilor, dar a renunţat la orice accent personal. ”România condamnă acţiunile Federaţie Ruse de a-i susţine pe separatişti”, a mai sus preşedintele, care a încheiat fraza cu o promisiune moderată: ”ceea ce legal putem face, vom face în sprijinul acestei ţări (Ucraina)”.

Totuşi preşedintele Traian Băsescu a făcut şi câteva comentarii care reprezintă neîndoielnic contribuţia românească la analiza situaţiei din Ucraina. În opinia sa, Rusia nu invadează ţara vecină, ci prin infiltrări de tehnică de vârf şi personal calificat caută să susţină forţele separatiste în vederea creării unei Transnistrii de dimensiuni mult mai mari.

Toate faptele converg de altfel către această interpretare. Câtă vreme Kievul refuză din principiu o federalizare a Ucrainei, ea ar putea fi realizată prin autonomizarea de facto a regiunilor răsăritene.

Dar tocmai pentru că preşedintele a dat o mare importanţă cuvintelor, a atras atenţia o exprimare la prima vedere nefirească. Preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre ”evenimentele din Ucraina de est”. Or, dacă nu e o traducere puţin neatentă din engleză, e un veritabil act ratat. Cine condamnă intenţiile Rusiei ar vorbi mai degrabă despre ”evenimentele din estul Ucrainei” şi nu despre ”Ucraina de est”, care exprimă deja separaţia teritorială ca un fapt împlinit. Pe site-ul oficial al preşedinţiei apare grafia ”Ucraina de Est”, ceea ce sugerează un nume propriu acceptat ca atare. Ne putem întreba de aceea dacă oficialii români avizaţi consideră că ruperea în două a Ucrainei este deja un fapt ireversibil, pe care în sinea lor l-au acceptat de mult.