DW: România, „o democraţie defectă”, conform BTI 2014

Fundaţia Bertelsmann a prezentat aşa-numitul Indice al Transformării (BTI). Instituţia evaluează şi analizează calitatea şi dezvoltarea democraţiei, a economiei de piaţă şi a managementului politic în 129 de ţări aflate în curs de tranziţie şi dezvoltare. BTI-ul reprezintă, deci, un raport global, anual, asupra reformelor democratice şi economice din aceste state.

Raportul, prezentat de fundaţia sus-numită la sediul Deutsche Welle din Bonn, arată că, recent, în 12 ţări, printre care şi România, democraţia a avut de suferit. Cauzele, deja identificate cu mult timp în urmă, rezidă în nerespectarea principiilor statului de drept de către majorităţile guvernamentale şi într-o crescândă neîncredere în democraţie.

În privinţa României şi Bulgariei, Indicele Transformării subliniează că "apartenenţa la Uniunea Europeană a rămas fără efect în ceea ce priveşte consolidarea sistemelor politice şi democratice". Documentul menţionează că în privinţa celor două ţări, Comisia Europeană a constatat existenţa, în continuare, de nereguli, cu precădere în ceea ce priveşte implementarea şi aplicarea normelor juridice care să asigure independenţa justiţiei.

În context, Indecele Transformării Bertelsmann (BTI) precizează că "în România, guvernul format din social-democraţi şi liberali, condus de premierul Victor Ponta a vidat de sens Parlamentul şi Curtea Constituţională în lupta contra preşedintelui Traian Băsescu, care s-a angajat în reformarea justiţiei şi într-o luptă eficientă împotriva corupţiei. Ţinând cont de încălcările constituţionale şi de manipulările din România, concluzia este că în nicio altă ţară din UE, situaţia nu s-a înrăutăţit mai mult", afirmă documentul Bertelsmann.

La fel ca în cazul Ungariei şi Serbiei, BTI cataloghează democraţia din România drept "defectă". Aceste "defecţiuni" afectează cu precădere reprezentarea politică, societatea civilă, statul de drept şi libertatea presei.

Atât în România, cât şi în Bulgaria, jurnalismul de calitate se erodează, în favoarea reflectării "cumpărate" a realităţii. "Acest lucru se întâmplă în contextul conexiunilor şi ambiţiilor politice ale patronilor de instituţii mass-media, care îi determină pe jurnaliştii acestora la auto-cenzură; o tendinţă favorizată de degradarea mass-media, cauzată la rândul ei de criza economică".

Vestea cea bună, afirmă Fundaţia Bertelsmann în raport, este că "nicio ţară din sud-estul Europei nu prezintă riscuri serioase de a deveni o autocraţie".

Documentul precizează totodată că "nu în toate ţările membre apartenenţa la UE a generat un plus de prosperitate pentru populaţie şi nici nu a avut loc un rapid reviriment economic". În acest context, Bertelsmann Stiftung atrage atenţia că în Europa, forţele politice eurosceptice şi anti-europene s-au consolidat pe fondul unei dezamăgiri şi nemulţumiri generale, care s-au transformat în "mişcări de protest, mobilizări ale forţelor populiste şi într-o politică de forţă, dominantă, a majorităţilor guvernamentale".