Giganții tehnologici se împrumută cu sute de miliarde de dolari pentru AI. Wall Street se teme de o nouă bulă financiară

Marile companii tehnologice americane își schimbă radical modul în care își finanțează dezvoltarea, pe fondul investițiilor uriașe în inteligența artificială. Alphabet, Meta, Amazon și alte grupuri din industrie apelează tot mai mult la împrumuturi pentru construirea centrelor de date și achiziționarea procesoarelor necesare funcționării sistemelor AI. Finanțările prin datorii pentru infrastructura de inteligență artificială au ajuns la aproximativ 450 de miliarde de dolari în 2026, iar amploarea investițiilor începe să provoace îngrijorări pe piețele financiare.

Companiile tehnologice au ajuns să împrumute sute de miliarde de dolari pentru dezvoltarea inteligenței artificiale

Timp de mulți ani, cele mai mari companii tehnologice din Statele Unite și-au finanțat dezvoltarea în principal din profiturile obținute din propriile activități.

Veniturile importante generate de publicitate, servicii digitale și alte operațiuni le permiteau să investească în extindere fără să depindă în mod semnificativ de împrumuturi.

Această strategie a început însă să se schimbe la sfârșitul anului 2025, când competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale a determinat marile grupuri tehnologice să accelereze investițiile în infrastructură.

Alphabet, compania-mamă a Google, Meta Platforms și alte grupuri importante au început să emită obligațiuni și să contracteze finanțări de zeci de miliarde de dolari.

Banii sunt folosiți pentru construirea centrelor de date, achiziționarea procesoarelor și extinderea capacităților de calcul necesare antrenării și funcționării modelelor de inteligență artificială.

Potrivit datelor compilate de Bloomberg, valoarea finanțărilor prin datorii destinate infrastructurii AI a ajuns la aproximativ 450 de miliarde de dolari la nivel mondial, de la începutul anului 2026.

Suma include emisiuni de obligațiuni pentru centre de date, achiziții de procesoare și finanțări corporative realizate de marile companii tehnologice.

Patru giganți americani vor să investească aproximativ 745 de miliarde de dolari într-un singur an

Dimensiunea competiției pentru inteligența artificială este reflectată de bugetele anunțate de marile companii din sector.

Patru dintre cele mai importante grupuri tehnologice americane au comunicat că au nevoie, împreună, de aproximativ 745 de miliarde de dolari în 2026 pentru centre de date, echipamente de rețea și alte componente ale infrastructurii AI.

O parte importantă a investițiilor este direcționată către clădiri și terenuri, echipamente informatice, servicii specializate și alimentarea cu energie electrică.

Alphabet a anunțat că investițiile sale în infrastructură tehnică vor ajunge în 2026 la o valoare cuprinsă între 180 și 190 de miliarde de dolari.

Suma este de două ori mai mare decât cea alocată în anul precedent.

Compania anticipează că aceste cheltuieli vor continua să crească și în 2027.

Oracle reprezintă un alt exemplu al costurilor ridicate presupuse de extinderea infrastructurii AI.

Compania a apelat atât la împrumuturi corporative, cât și la finanțări dedicate unor proiecte individuale pentru dezvoltarea centrelor de date din Statele Unite.

SpaceX discută un împrumut de 40 de miliarde de dolari pentru cumpărarea procesoarelor Nvidia

Printre cele mai recente operațiuni de finanțare analizate pe piață se numără și un posibil împrumut al SpaceX, compania controlată de Elon Musk.

La începutul lunii octombrie, Bloomberg a relatat că SpaceX, care deține xAI, operatorul chatbotului Grok și al platformei X, negocia cu bănci și investitori obținerea unei finanțări de 40 de miliarde de dolari.

Fondurile ar urma să fie utilizate pentru achiziționarea de procesoare produse de Nvidia.

Informațiile au apărut la câteva zile după ce Bloomberg relatase despre o altă posibilă operațiune de amploare.

Instituții financiare coordonate de Broadcom încercau să reunească finanțări de 60 de miliarde de dolari pentru achiziționarea de procesoare AI destinate Anthropic, compania care dezvoltă asistentul Claude, și altor firme.

Ambele operațiuni evidențiază necesarul uriaș de capital al industriei, însă reprezintă finanțări aflate în discuție, nu împrumuturi deja finalizate.

Amazon și Meta au atras zeci de miliarde de dolari prin obligațiuni

Creșterea împrumuturilor nu se limitează la companiile specializate exclusiv în inteligență artificială.

Amazon a realizat în martie prima sa emisiune de obligațiuni pe piața europeană, atrăgând 14,5 miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 16,2 miliarde de dolari. Compania a atras, de asemenea, peste 60 de miliarde de dolari de pe piața americană a obligațiunilor.

În septembrie, Amazon a obținut alte 4,25 miliarde de lire sterline, aproximativ 5,62 miliarde de dolari, printr-o operațiune desfășurată în Regatul Unit.

Meta, compania care deține Facebook, a vândut la 30 aprilie obligațiuni cu rating recomandat investițiilor în valoare de 25 de miliarde de dolari.

Finanțarea este destinată extinderii infrastructurii necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

La sfârșitul anului 2025, ritmul acestor operațiuni începuse deja să atragă atenția investitorilor.

În numai câteva săptămâni, marile companii tehnologice au atras aproape 100 de miliarde de dolari prin împrumuturi pentru extinderea capacităților de cloud și a centrelor de date.

Cum reușesc companiile să împrumute miliarde fără să treacă toate datoriile în propriile bilanțuri

O caracteristică a actualului val de investiții este utilizarea unor structuri financiare speciale.

Companiile pot înființa entități cu scop special, cunoscute sub denumirea de SPV, prin intermediul cărora sunt finanțate anumite proiecte sau achiziții.

Aceste entități pot cumpăra echipamente tehnologice, pe care ulterior le închiriază companiilor ce le utilizează.

În anumite structuri, datoriile contractate de entitățile respective nu apar direct în bilanțurile companiilor beneficiare.

Această abordare poate limita impactul asupra indicatorilor financiari și poate reduce riscul deteriorării ratingurilor de credit.

La sfârșitul anului 2025, xAI negocia atragerea a până la 20 de miliarde de dolari prin asemenea structuri, care urmau să achiziționeze procesoare și să le închirieze companiei.

xAI a încheiat acorduri cu Apollo și alți parteneri, inclusiv o finanțare de 7 miliarde de dolari pentru acces la echipamente Nvidia.

Un alt exemplu este finanțarea de aproximativ 30 de miliarde de dolari asociată construirii unui centru de date Meta în Louisiana.

Operațiunea a fost realizată printr-o entitate cu scop special, iar rambursarea finanțării urmează să fie susținută printr-un contract de închiriere pe termen lung cu Meta.

Aceste structuri permit atragerea unor sume foarte mari, fără ca întreaga datorie să fie reflectată direct în bilanțul companiei care folosește infrastructura.

Inteligența artificială consumă tot mai multă energie și crește costurile cu personalul

Construirea centrelor de date și achiziționarea procesoarelor reprezintă doar o parte a cheltuielilor necesare dezvoltării inteligenței artificiale.

Marile companii trebuie să asigure și cantități importante de energie electrică pentru funcționarea infrastructurii.

La sfârșitul anului 2025, Alphabet a cumpărat un dezvoltator de proiecte de energie curată pentru alimentarea centrelor sale de date.

Operațiunea a avut loc într-un moment în care rețeaua electrică americană întâmpina dificultăți în a răspunde cererii tot mai mari generate de aceste proiecte.

În paralel, companiile investesc sume importante în recrutarea specialiștilor.

Meta, de exemplu, a cheltuit milioane de dolari pentru atragerea inginerilor cu experiență în inteligență artificială.

Competiția nu se desfășoară, așadar, doar pentru procesoare și centre de date, ci și pentru resurse energetice și personal calificat.

OpenAI și Anthropic caută finanțări tot mai mari pentru a susține dezvoltarea

Companiile private specializate în inteligență artificială se confruntă cu o problemă diferită față de giganții tehnologici care generează deja venituri importante.

OpenAI, Anthropic și xAI au atras miliarde de dolari prin vânzarea unor participații către investitori.

Această metodă le permite să obțină capital fără să contracteze în mod direct împrumuturi de aceeași valoare.

Totuși, emiterea de noi participații reduce procentul deținut de investitorii existenți.

Din acest motiv, și companiile private încep să utilizeze mai mult finanțarea prin datorii.

Anthropic și-a extins în 2026 o linie de credit revolving la 15 miliarde de dolari, înaintea unei oferte publice inițiale planificate.

O asemenea facilitate permite companiei să acceseze fonduri în limita unei sume aprobate, în funcție de necesități.

OpenAI a majorat, la rândul său, o facilitate de credit existentă la peste 5 miliarde de dolari, potrivit informațiilor Bloomberg.

Alphabet a emis obligațiuni pe 100 de ani, o operațiune rară în industria tehnologică

Necesarul tot mai mare de capital a determinat companiile să apeleze și la instrumente financiare mai puțin obișnuite.

La începutul anului 2026, Alphabet a emis obligațiuni cu o maturitate de 100 de ani.

O asemenea operațiune nu mai fusese realizată de o companie tehnologică de la sfârșitul anilor 1990.

Obligațiunile pe termen foarte lung se adresează inclusiv investitorilor instituționali, precum companiile de asigurări și fondurile de pensii, care urmăresc plasamente cu scadențe îndepărtate.

Interesul pentru aceste instrumente arată că finanțarea dezvoltării inteligenței artificiale a devenit o componentă importantă a piețelor de capital.

Totuși, volumul ridicat al noilor emisiuni de datorii și perspectiva unor necesități suplimentare de finanțare în 2027 au început să determine investitorii să fie mai prudenți.

Investitorii compară expansiunea inteligenței artificiale cu bula internetului din anii 2000

Amploarea împrumuturilor contractate pentru dezvoltarea inteligenței artificiale a determinat unii participanți la piață să facă paralele cu alte perioade de investiții accelerate.

Un exemplu este extinderea rețelelor de fibră optică din perioada bulei internetului, când companiile de telecomunicații s-au împrumutat masiv pentru construirea infrastructurii.

Ulterior, o parte dintre acestea au descoperit că dezvoltaseră capacități mai mari decât cererea existentă.

Există însă diferențe importante față de situația actuală.

Marile companii tehnologice care atrag astăzi finanțări sunt, în general, mult mai profitabile și au activități mai diversificate decât multe dintre companiile de telecomunicații din anii 1990.

Alphabet, Meta și alte grupuri importante dispun de rezerve financiare considerabile și generează venituri care le permit să finanțeze o parte substanțială a investițiilor.

Google, de exemplu, a înregistrat venituri de peste 119 miliarde de dolari numai în trimestrul al doilea din 2026.

Analiștii estimează că aproximativ 80% până la 90% din investițiile planificate de majoritatea marilor companii tehnologice vor fi finanțate din fluxurile de numerar generate de propriile operațiuni.

Astfel, în pofida creșterii împrumuturilor, datoriile ar urma să reprezinte în continuare o parte relativ redusă din finanțarea totală a investițiilor pentru cele mai mari grupuri.

Oracle a fost retrogradată de S&P din cauza cheltuielilor pentru inteligența artificială

Creșterea investițiilor finanțate prin împrumuturi începe deja să influențeze evaluările financiare ale unor companii.

În iulie, agenția S&P Global Ratings a redus cu o treaptă ratingul de credit al Oracle, până la BBB-.

Acesta este cel mai scăzut nivel din categoria recomandată investițiilor, situat imediat deasupra ratingurilor speculative.

Agenția a justificat decizia prin creșterea cheltuielilor companiei pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Exemplul Oracle arată că investițiile masive pot afecta ratingurile de credit, chiar și în cazul unor companii tehnologice importante.

Un rating mai slab poate influența costurile la care o companie se împrumută în viitor.

Există și efecte potențiale asupra altor sectoare economice.

Dacă investitorii direcționează sume tot mai mari către obligațiunile companiilor tehnologice, alte industrii ar putea întâmpina condiții de finanțare mai dificile.

În același timp, băncile și investitorii care acordă împrumuturi își măresc expunerea la un sector în care randamentele pe termen lung ale investițiilor în inteligență artificială nu sunt încă pe deplin demonstrate.

Ce s-ar putea întâmpla dacă investițiile în inteligența artificială nu aduc profiturile așteptate

Unul dintre principalele riscuri ale actualei expansiuni este ca cererea pentru serviciile de inteligență artificială să nu crească suficient pentru a justifica toate investițiile realizate.

Într-un asemenea scenariu, companiile ar putea rămâne cu centre de date care depășesc necesarul pieței și cu echipamente informatice care se învechesc rapid.

O situație asemănătoare s-a produs în timpul bulei internetului, când operatorii de telecomunicații au construit rețele cu o capacitate mai mare decât cea necesară clienților.

Dacă profiturile generate de inteligența artificială vor fi sub așteptări, fluxurile de numerar ale companiilor ar putea fi afectate.

Acest lucru le-ar putea determina să reducă investițiile sau să contracteze împrumuturi suplimentare, cu efecte asupra situației lor financiare.

Riscurile nu se limitează la companiile tehnologice.

Investitorii au plasat sume importante atât în acțiunile, cât și în obligațiunile acestor grupuri, mizând pe creșterea economică generată de inteligența artificială.

Dacă așteptările privind profiturile viitoare se vor diminua, prețurile acțiunilor ar putea scădea, iar creditorii s-ar putea confrunta cu pierderi.

În aceste condiții, succesul investițiilor de sute de miliarde de dolari va depinde nu doar de dezvoltarea tehnologiei, ci și de capacitatea companiilor de a transforma infrastructura construită în venituri și profituri suficiente pentru a susține costurile.