Hackerii folosesc inteligența artificială pentru a fura conturile utilizatorilor. Atacurile au crescut cu 1.380% în 2026

O metodă de fraudă informatică prin care hackerii pot obține acces la conturile online fără să cunoască parolele utilizatorilor s-a răspândit puternic în 2026. Atacurile de tip „device-code phishing” au crescut cu 1.380%, iar infractorii cibernetici folosesc inteligența artificială pentru a crea mesaje personalizate, greu de recunoscut. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția asupra acestei amenințări în buletinul trimestrial publicat luni.

Atacurile informatice de tip device-code phishing au crescut cu 1.380%

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a inclus metoda cunoscută drept „device-code phishing” printre amenințările informatice prezentate în buletinul privind perioada aprilie–iunie 2026.

Această tehnică le permite infractorilor cibernetici să păcălească utilizatorii să autorizeze accesul la propriile conturi, fără să își dea seama că oferă permisiunea unei persoane necunoscute.

Potrivit companiei americane de securitate cibernetică Huntress, numărul atacurilor de acest tip a crescut cu 1.380% în primele patru luni ale anului 2026, comparativ cu perioada iulie–decembrie 2025.

Creșterea este asociată cu extinderea instrumentelor folosite de infractorii cibernetici și cu utilizarea inteligenței artificiale pentru crearea mesajelor frauduloase.

Metoda nu este nouă, însă în 2026 a început să fie utilizată la o scară mult mai mare, inclusiv prin intermediul unor instrumente disponibile pe piața criminalității cibernetice.

Cum pot hackerii să intre într-un cont fără să cunoască parola

Atacurile de tip device-code phishing exploatează un mecanism legitim de autorizare utilizat pentru conectarea unor dispozitive, precum televizoarele inteligente sau imprimantele.

În mod obișnuit, acest sistem permite utilizatorului să introducă un cod pe o pagină de autentificare pentru a autoriza conectarea unui dispozitiv la contul său.

Infractorii cibernetici folosesc același mecanism, dar îl transformă într-o metodă de fraudă.

Atacatorul inițiază o procedură de autorizare și obține un cod pe care îl transmite victimei prin e-mail sau printr-un alt mesaj.

Destinatarul este îndemnat să introducă acel cod pe o pagină reală de autentificare.

Tocmai acest detaliu face atacul dificil de recunoscut. Victima nu este neapărat direcționată către un site fals, ci poate ajunge pe o pagină autentică, aparținând serviciului pe care îl utilizează.

Persoana crede că autorizează conectarea unui dispozitiv sau efectuează o procedură obișnuită, dar permite, în realitate, accesul atacatorului la cont.

În acest fel, infractorii pot ocoli unele mecanisme de protecție fără să declanșeze avertismentele obișnuite asociate autentificării cu mai mulți factori.

Acest sistem de securitate presupune verificarea identității utilizatorului prin două sau mai multe metode, însă atacul profită de faptul că autorizarea este efectuată chiar de persoana vizată.

Inteligența artificială îi ajută pe hackeri să creeze mesaje diferite pentru fiecare victimă

Unul dintre factorii care au contribuit la extinderea acestor atacuri este utilizarea inteligenței artificiale. Instrumentele bazate pe această tehnologie permit generarea automată a unor mesaje frauduloase personalizate, adaptate pentru fiecare destinatar.

În loc să trimită același mesaj unui număr mare de persoane, atacatorii pot crea variante diferite, ceea ce îngreunează identificarea campaniilor.

Un exemplu este o campanie de atacuri informatice începută la 2 martie 2026. În cadrul acesteia, 344 de entități, printre care companii, instituții și alte organizații din cinci țări, au fost vizate de atacatori.

Niciunul dintre mesajele frauduloase utilizate în campanie nu a fost identic cu altul. Această caracteristică a fost considerată un indiciu al utilizării inteligenței artificiale pentru personalizarea mesajelor.

Microsoft a identificat până la 15 campanii de atac pe zi

Răspândirea metodei este favorizată și de apariția unor instrumente specializate, care pot fi utilizate de infractorii cibernetici pentru organizarea atacurilor.

Unul dintre acestea este EvilTokens, disponibil pe piața criminalității informatice încă de la jumătatea lunii februarie 2026. Instrumentul este folosit pentru crearea și desfășurarea campaniilor de phishing prin care atacatorii încearcă să obțină acces la conturile utilizatorilor.

Potrivit Microsoft, începând cu 15 martie 2026 au fost observate zilnic între 10 și 15 campanii distincte care utilizau această metodă.

Echipa de răspuns la incidente de securitate cibernetică a instituțiilor Uniunii Europene, CERT-EU, a identificat cel puțin zece instrumente diferite folosite pentru asemenea atacuri.

Dintre acestea, EvilTokens a fost identificat drept cel mai răspândit.

Disponibilitatea unor astfel de instrumente permite desfășurarea unui număr mai mare de campanii, fără ca atacatorii să fie nevoiți să dezvolte individual toate componentele tehnice necesare.

Metoda era folosită anterior de o grupare de hackeri asociată Rusiei

Atacurile de tip device-code phishing erau cunoscute și înainte de 2026, fiind asociate inițial unor operațiuni de spionaj cibernetic.

În februarie 2025, Microsoft a făcut publică activitatea grupării Storm-2372, despre care compania consideră că acționează în interesul Rusiei.

Potrivit informațiilor prezentate de Microsoft, atacurile acestei grupări începuseră încă din august 2024.

Hackerii utilizau mesaje care imitau invitații la întâlniri prin aplicații precum WhatsApp, Signal și Microsoft Teams.

Scopul era determinarea destinatarilor să efectueze proceduri de autorizare care le permiteau atacatorilor să obțină acces la conturi.

Printre țintele grupării se numărau instituții guvernamentale, organizații neguvernamentale și entități din mai multe sectoare.

Au fost vizate inclusiv organizații din domeniul apărării, sănătății, telecomunicațiilor, energiei și tehnologiei informației.

În 2026, utilizarea metodei s-a extins dincolo de grupările specializate în spionaj cibernetic, pe fondul apariției instrumentelor comerciale destinate infractorilor.

Mesajele frauduloase create cu inteligență artificială au o rată mult mai mare de accesare

Microsoft a atras atenția și asupra eficienței mesajelor de phishing generate automat cu ajutorul inteligenței artificiale.

Potrivit datelor prezentate de companie, 54% dintre destinatarii mesajelor frauduloase create cu inteligență artificială au accesat linkurile-capcană.

Prin comparație, în cazul celorlalte tentative de phishing, proporția a fost de 12%.

Diferența evidențiază capacitatea mesajelor personalizate de a determina destinatarii să acceseze linkuri frauduloase.

În cazul atacurilor de tip device-code phishing, pericolul nu se limitează la accesarea unui link. Utilizatorul poate fi convins să introducă un cod pe o pagină legitimă și să autorizeze astfel accesul unei alte persoane la contul său.

Pentru evitarea unei asemenea situații, este important ca utilizatorii să nu introducă pe paginile de autentificare coduri primite prin mesaje nesolicitate și să nu aprobe cereri de conectare pe care nu le-au inițiat.

Un cod de autorizare trebuie folosit numai atunci când utilizatorul a început personal procedura de conectare a unui dispozitiv și poate verifica exact ce acces urmează să permită.