Tot mai mulți români se tem pentru casele lor. Ce riscuri acoperă asigurarea obligatorie PAD

Fenomenele meteorologice extreme îi determină pe tot mai mulți români să se gândească la siguranța locuințelor, pe fondul intensificării furtunilor, al inundațiilor și al valurilor de căldură.

Aproape o treime dintre români nu au încredere că locuințele lor rezistă fenomenelor extreme

Pe lângă pagubele produse în agricultură, aceste fenomene pot afecta și casele, ceea ce readuce în atenție măsurile de protecție și asigurările pentru locuințe.

Potrivit unui studiu recent, 68% dintre români consideră că locuințele lor pot face față fenomenelor meteo extreme. Procentul este însă în scădere față de anul trecut, ceea ce indică o diminuare a nivelului de încredere în capacitatea caselor de a rezista unor astfel de evenimente.

Percepția riscurilor este reflectată și de faptul că opt din zece români consideră că există o legătură directă între schimbările climatice și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme. Acestea sunt asociate cu pagube materiale care pot afecta atât bunurile personale, cât și siguranța locuințelor.

Furtunile și valurile de căldură, printre fenomenele care au provocat pagube

Datele studiului arată că românii care s-au confruntat deja cu daune au raportat mai multe tipuri de fenomene meteorologice. Furtunile puternice și valurile de căldură au provocat, fiecare, câte 30% dintre incidentele menționate de respondenți.

Inundațiile au reprezentat 20% dintre incidentele raportate, în timp ce seceta a fost responsabilă pentru 13%. Procentele evidențiază diversitatea fenomenelor care pot produce efecte asupra gospodăriilor și activităților de zi cu zi.

În fața acestor riscuri, o parte dintre români au adoptat măsuri pentru reducerea impactului asupra mediului. Astfel, 71% dintre respondenți spun că reciclează hârtia, sticla sau plasticul, iar 66% declară că reduc consumul de energie electrică.

Alte 65% dintre persoanele chestionate colectează selectiv deșeurile. Totodată, 43% dintre români au declarat că și-au izolat termic locuințele, o măsură care contribuie la eficiența energetică a clădirilor.

Ce măsuri pot lua proprietarii pentru protejarea locuințelor

Reducerea consumului de energie și adoptarea unor obiceiuri prietenoase cu mediul nu garantează însă că o locuință poate rezista unor furtuni violente sau unor inundații. Protejarea clădirii presupune și verificarea periodică a elementelor constructive și identificarea eventualelor vulnerabilități.

Printre măsurile care pot fi luate se numără verificarea acoperișului și a instalațiilor, precum și evaluarea structurii clădirii atunci când situația o impune. Aceste verificări pot ajuta la identificarea problemelor care ar putea favoriza apariția unor pagube în cazul producerii unor fenomene extreme.

Pe lângă măsurile de întreținere și consolidare, asigurarea locuinței reprezintă un alt instrument de protecție financiară. În România, polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale, cunoscută sub denumirea de PAD, este obligatorie pentru locuințele pentru care legislația prevede această obligație.

Ce riscuri acoperă polița obligatorie PAD

Polița PAD oferă protecție pentru trei categorii de dezastre naturale: cutremure, inundații și alunecări de teren. Despăgubirile sunt acordate în limitele și în condițiile stabilite de lege, în funcție de tipul de locuință asigurat și de riscul produs.

Acoperirea oferită de polița obligatorie nu include automat toate pagubele care pot apărea în urma fenomenelor meteorologice extreme. Furtunile, vijeliile și grindina nu se numără printre riscurile acoperite de PAD, astfel că proprietarii care doresc protecție și pentru asemenea evenimente au nevoie de o asigurare facultativă care să prevadă explicit aceste riscuri.

Asigurarea facultativă poate completa protecția oferită de polița obligatorie, în funcție de riscurile incluse în contract. Condițiile de despăgubire, limitele de acoperire și eventualele excluderi diferă în funcție de polița aleasă, motiv pentru care riscurile asigurate trebuie verificate în documentele contractuale.